Baia Mare

thumb|Palatul Administrativ din Baia Mare

Prezentarea orasului

Municipiul Baia Mare, reședința județului Maramureș, este un important centru urban din nord-vestul României.Este situat în partea vestică a județului, în depresiunea Baia Mare, pe cursul mijlociu al Râului Săsar, la o altitudine medie de 228 m față de nivelul marii, fiind cuprins de coordonatele geografice 47°39' - 47°48' latitudine nordică și 23°10' - 23°30' logitudine estică.

În componenta municipiului Baia Mare intră și localitățile Blidari, Firiza, Valea Neagră, Valea Borcutului, însumand o suprafață de 23.471 ha.La nord se învecinează cu Munții Ignișului, la sud cu localitatile Recea și Groși, la est cu orașul Baia Sprie și la vest cu comuna Tăuții Măgherăuș.

Datorită poziției sale geografice avantajoase, Baia Mare intrunește atributele unui însemnat nod rutier și feroviar, constituind punctul de convergență pentru localitățile din împrejurimi: Baia Sprie, Recea, Tăuții Măgherăuș.

Prin valențele sale actuale, municipiul Baia Mare se dovedește a fi un centru urban important din această parte a țării, având o dezvoltare dinamică specifică. Activităților economice tradiționale de până acum li se adaugă altele noi, care se doresc integrate în economia zonei.

Componenta culturală este deobsebit de importantă, iar învățământul băimarean este mult apreciat în țară.

Se fac eforturi pentru ca acest oraș să fie din nou un punct atractiv pentru turiști și oameni de afaceri, fiind avantajat de poziția sa geografică, de numeroasele stațiuni, dar și de potentialul uman extraordinar.

În ceea ce privește arhitectura orașului, construcțiile băimarene din zona veche a orațului sunt completate astăzi de cele moderne, cu elemente specifice locale. Se evidențiază zona comercială, care cuprinde sediile băncilor, ale unor firme, magazinele cele mai mari din oraș.

Prin mărturiile trecutului și frământările cotidiene ale prezentului, Baia Mare ni se dezvăluie astăzi ca fiind unul în plină ascensiune în plan economico-social, care dorește să-și consolideze poziția dezvăluind lumii întregi că tradiția și modernismul se pot manifesta într-o simbioză perfectă.

Istoric

Cadrul fizico-geografic și bogatele resurse naturale existente în zona Baia Mare au oferit din cele mai vechi timpuri condiții prielnice pentru comunitățile umane. S-au găsit dovezi că acest teritoriu a fost locuit de oameni primitivi încă din paleoliticul superior.În epoca bronzului este semnalată prezența tracilor din care s-au desprins mai târziu geto-dacii. Bazinul băimarean a făcut parte din marele stat dac centralizat și independent creat de Burebista. Vastul material etnografic, folcloric și lingvistic, precum și dovezile arheologice și istorice ne confirmă etnogeneza, vechimea și continuitatea statornică a românilor pe aceste meleaguri.Primele informații scrise cu privire la Baia Mare ne înfățișează un centru minier dezvoltat, cu aspect de oraă medieval, cu forme proprii de organizare și conducere caracteristică localităților libere din acea vreme, fiind supus numai autorității centrale a statului.

Prima atestare documentară apare acum mai bine de șase secole, în anul 1329, când cancelaria regelui Carol Robert emite un document în care este pomenit prima dată orașul Baia Mare sub numele de "Rivulus Dominarum" (Râul Doamnelor). Cele mai ample informații despre organizarea administrativă, eligibilitatea organelor de conducere și competența lor ne sunt furnizate de documentul privilegial emis de cancelaria regelui Ludovic I cel Mare de Anjou la 20 septembrie 1347.Într-un document din anul 1411 este pomenită pentru prima dată monetaria Baia Mare, unul din cele mai vechi și vestite ateliere de acest gen din Transilvania.În 1446, domeniul Baia Mare, împreună cu minele sale este trecut în proprietatea familiei Corvineștilor, drept răsplată pentru faptele de vitejie ale lui Iancu de Hunedoara împotriva invaziei otomane.Din dispoziția lui a început construcția unei catedrale, numita "Sfântul Ștefan", care avea ca anexă un turn impozant, "Turnul lui Ștefan".În anul 1469, Matei Corvin emite un document de mare însemnatate pentru băimareni, prin care le acorda acestora dreptul de a-și întări sistemul de apărare cu ziduri înalte prevăzute cu bastioane, șanțuri și palisade menite să preîntâmpine atacurile din afară. Baia Mare a căpătat înfățișarea unei cetăți puternice, fapt ce rezultă și din utilizarea expresiilor de "castrum" sau "castellum", adaugate ulterior la numele localității, pentru a-l evidenția caracterul fortificat.Anul 1490 a fost un an nefast pentru băimareni. Localitatea a fost ocupată temporar de trupele poloneze ale prințului Ioan Albert.În 1526, Baia Mare trece în proprietatea principelui Ioan Zapolya, urmând o perioadă de decădere a vieții economice a orașului, datorată unor repetate dispute, concesiuni și vânzări între principii ardeleni.1547 este anul înființării unei importante instituții de învățământ, denumită "Schola Rivulina", aparținătoare cultului reformat. Timp de peste două secole, această școală s-a afirmat ca un adevărat leagăn de cultură, asigurând pregatirea unui număr mare de slujbași pentru funcții bisericești, administrative și în domeniul mineritului.În semn de recunoștință pentru anularea unor datorii de către Mihai Viteazul, în anul 1600, arendașul minelor Felician Herbstein a pus să se bată la monetăria din Baia Mare o medalie omagială din aur cu chipul domnului valah, realizând astfel una din cele mai reprezentative efigii cunoscute în numismatică.În anul 1703, vestitul căpitan de haiduci Pintea Viteazul participă cu detașamentele sale, alături de Francisc Rakoczi al II-lea, la lupta de eliberare a orașului din mâinile austriecilor.În 1748 autoritățile austriece înființează la Baia Mare Inspectoratul Superior Minier (Inspector Obermat), pentru care s-a construit o clădire adecvată și o nouă monetărie.1889 este anul apariției primului ziar în limba româna, "Gutinul", publicație săptămânală cu profil social-literar și economic.Această sumară prezentare a profilului istoric al localității trebuie întregită prin menționarea unor date legate de construcții și monumente reprezentative, care au adus în timp faima acestor locuri.

Date geografice

Asezare geografica

Municipiul Baia Mare este situat în partea vestică a județului Maramureș, în depresiunea cu același nume, pe cursul mijlociu al Râului Săsar, la o altitudine medie de 228 m față de nivelul mării, fiind cuprins de coordonatele geografice 47°39' - 47°48' latitudine nordică și 23°10' - 23°30' longitudine estică.În componenta municipiului Baia Mare intră și localitățile Blidari, Firiza, Valea Neagră, Valea Borcutului, însumând o suprafață de 23.471 ha. La nord se învecinează cu Munții Ignișului, la sud cu localitățile Recea și Grosi, la est cu orașul Baia Sprie și la vest cu comuna Tăuții Măgherăuș.Suprafața teritoriului administrativ însumează 23.573 ha din care 3.170 ha sunt terenuri agricole, 18.599 ha - terenuri silvice, cu preponderență păduri, și 1.804 ha - construcții și alte destinații.

Relieful

Relieful depresiunii, alcătuit din câteva terase ale Someșului, Lăpușului și Săsarului, are aspectul unui amfiteatru cu largă deschidere spre vest, iar la nord și est se ridică Munții Igniș și Gutâi, cu spinări rotunjite, acoperiți cu păduri și platouri bogate în pășuni.Dintre munceii care saltă brusc deasupra depresiunii se remarcă Dealul Murgău (633m), Dealul Florilor (367m), Dealul Crucii (501m), Piatra Bulzului, Rotundă, Pleasca Mare, Igniș (1307m), Iezurele s.a. Lanțul munților Gutâi formează o unitate geomorfologică mai aparte, cu roci eruptive, care pun în evidență piscurile Mogoșa (1.246m), Gutâi (1.443m) și Creasta Cocoșului (1.428m). Aceasta din urmă este o rămășiță dintr-un vechi crater vulcanic, cu stânci golașe, dispuse sub formă de falii verticale ca o fortareață ciudată, cu pereți prăpăstioși, fapt ce constituie un obiectiv de mare interes pentru turiști.Scoarța terestră din zona municipiului cuprinde o structură pedogenetică variată, căci alături de solurile podzolice predominante se găsesc soluri pseudogleice și aluviale specifice zonei depresionare, precum și soluri brune de pădure, soluri montane acide, etc.

Rețeaua hidrografică

Rețeaua hidrografică este reprezentată, în principal, de râul Săsar, lung de 31,6 km, care străbate orașul de la est la vest colectând apele râurilor Chiuzbaia și Firiza, a pâraielor Sf. Ion, Roșu și Borcut. Pe râul Firiza, la 5 km distanță de centrul orașului, s-a construit Barajul de la Strâmtori (52 m înălțime) prin care s-a creat un lac de acumulare cu suprafața de 110 ha ce asigură rezerva de apă potabilă a centrului urban. La aceasta se adaugă "Lacul Bodi" de la Ferneziu și lacul de la Mogoșa, create prin baraje artificiale. Ele constituie îndrăgite locuri de agrement. Trebuie amintită aici existența unor izvoare de apă minerală pe Valea Borcutului, la Usturoi și Firiza.

Clima

Din zona municipiului Baia Mare are unele caracteristici specifice, mai aparte, datorită existenței lanțului carpatic ce îndeplinește rolul benefic de paravan, împiedicând intemperiile reci dinspre nord-est. Aflată la adăpost, depresiunea are un climat de nuanță mediteraneană, cu ierni blânde, fără mari viscole, cu veri răcoroase, prelungite și un echilibru atmosferic favorabil. Temperatura aerului atinge cota medie, multianuală de 9,6°C. Media lunii ianuarie se ridică la -2.4°C, iar a lunii iunie la 19,9°C. Precipitațiile atmosferice sunt în general constante, totalizând o medie anuală de 976 mm.Vânturile nu prezintă caracteristici deosebite. Datorită imobilizării maselor de aer în depresiune, se înregistrează perioade lungi de calm atmosferic, fapt ce influetează negativ starea de poluare a orașului.

Vegetația

Vegetația cuprinde o gamă variată de specii ierboase și arborescente, în funcție de varietatea terenului, a solului și a climei.Pădurile ocupă 80% din suprafața localității. Depresiunea Baia Mare face parte din arsenalul pădurilor de foiase (fag, carpen, stejar) - astăzi în mare parte defrișate și înlocuite de culturi agricole și pajiști secundare. Etajul pădurilor de foioase se întinde pe altitudini cuprinse între 300 și 1200 m, formând un brâu verde în jurul orașului. Pe rama depresiunii Baia Mare predomină pădurile de gorun în amestec cu carpen. Pădurile de fag și carpen ocupă versanții vestici și sudici ai munților Gutin.Specifice Depresiunii Baia Mare sunt suprafețele întinse ocupate de castanul comestibil care urcă și pe versanții cu expoziție sudică și vestică până la altitudini de 600 m. Pădurile de castani de la Baia Mare formează cea mai mare suprafață împădurită cu această specie din România. Aici castanul comestibil este perfect aclimatizat, vegetând ca specie care se regenerează pe cale naturală, preferând solurile montane acide, cu drenaj bun și evitând solurile podzolice pseudogleizate și cu drenaj slab.Trecerea de la pădure spre pășune sau teren cultivat este de obicei de o lizieră de arbust alcătuită din specii ca alunul, socul, cornul, calinul, sângerul, lemnul câinesc.

Fauna

Fauna din spațiul geografic băimarean cuprinde aproape toate speciile cunoscute din zona carpatică, valoroase cinegetic: cerbul, căpriorul, lupul, vulpea, iepurele, jderul, veverița. Aceste specii sunt frecvente în zona pășunilor montane alpine.Păsările sunt bine reprezentate mai ales în locurile unde predomină pădurea de fag, mai bine conservată în ciuda defrișărilor masive, prin: ieruncă, porumbel de scorbură, huhurezu mare, uliu porumbar, bufnița, șoimul.În apele de munte trăieste: lostrița, păstrăvul, scobarul și știuca; iar în apele de șes se întâlnesc cleanul dungat și babetele.

Rezervații naturale

În zona există rezervații naturale cu caracter geologic: Creasta Cocoșului, Cheile Tătarului, rezervația fosilieră de la Chiuzbaia, Lacul albastru din Baia Sprie, peștera Vălenii Șomcutei cu specific speologic.De asemenea sunt ocrotiți: arborii de castani comestibili, arboretele de gorun, pădurea de stejar de la Bavna.

Populatie

Numarul si structura populatiei dupa sexe

La recensământul din 18 martie 2002, populația stabilă (de reședință ) a municipiului Baia Mare, a fost de 137976 locuitori, reprezentând 27.0% din populația totală a județului Maramureș, respectiv 51.4% din populația urbană. Raportat la numărul populației celorlalte municipii din țară , Baia Mare ocupă locul 17 din totalul de 95 municipii. Scăderea numărului populației în ultimul deceniu cu 11229 locuitori, respectiv cu 7.5% față de 1992, se datorează atât scăderii sporului natural, urmare a reducerii ratei natalității de la 13.9 la 9.2 născuți vii la 1000 locuitori, cât și soldului negativ al migrației interne și externe. Din numărul total al persoanelor înregistrate în gospodării, 3583 persoane au fost declarate ca fiind plecate cu documente oficiale de renunțare la domiciliu, din care : 1764 în alte localități din țară și 1819 plecate în străinatate. Scăderea populației municipiului Baia Mare își are explicația, în principal, în reducerea locurilor de muncă prin disponibilizări masive din: industria minieră, metalurgie, a construcțiilor de mașini, industria de prelucrare a lemnului, textilă și altele, cât și din ramura construcțiilor de locuințe și industriale. În consecință, o parte a populației șomere cât și a pensionarilor din Baia Mare și-au stabilit domiciliul în comunele limitrofe, a căror populație a crescut la recensamântul din 2002, comparativ cu cel din 1992, precum: Groși, Recea, Tăuți Măgherăuș, Săcălășeni, Satulung, Ardusat.

Structura populatiei dupa etnie

Românii dețin o pondere în populația municipiului Baia Mare de 82.85%, în creștere cu 2.62% față de 1992, chiar dacă numărul lor a scăzut cu 5401 persoane, respectiv cu 4.5%.

O scădere semnificativă s-a produs în rândul populației de etnie maghiară de la 17.39% la 14.79% (-5536 persoane); de etnie germană de la 0.64% la 0.35% (-481 persoane); de etnie evreiască de la 0.06% la 0.04% (-34 persoane). Persoanele care s-au declarat rromi /țigani, cu 5.3% mai mulți decât la recensamântul anterior (+104 persoane), dețin în totalul populației o pondere de 1.50%. Populația de etnie ucraineană înregistrează o ușoară creștere, de la 339 persoane la 346 persoane, deținând o pondere în total de 0.25%.

Structura populației dupa limba maternă

Din populația totală recenzată de 137976 persoane s-au declarat de limba maternă:română 116674 persoanemaghiară 19792 persoanețiganească 762 persoanegermană 265 persoane>ucraineană 277 persoane

Rezultatele preliminare ale recensamântului din 2002, evidențiază faptul că 116674 persoane, respectiv 84.56% din populație au declarat că limba maternă limba română. Un număr de 2362 persoane de alte etnii și-au declarat limba maternă limba română, aceștia reprezentând 10.0% dintre etnicii minoritari. La 1000 de români cu limba maternă română revin 1021 persoane. Un număr de 21302 persoane (15.44% din populația municipiului) au declarat altă limbă maternă, decât cea română. Diferența considerabilă se înregistrează între etnie și limba maternă, în cazul maghiarilor, germanilor și rromilor. Corelând etnia cu limba maternă, apare o diferență între numărul maghiarilor și cel al persoanelor care au limba maternă maghiară, astfel la 1000 etnici maghiari revin 970 persoane cu limba maternă maghiară (situație similară cu cea din 1992).

La rromi (țigani) diferența este foarte mare între etnie și limba maternă declarată. Astfel la 1000 etnici rromi revin numai 368 persoane care și-au declarat limba maternă romanes, fiind mai mic decât în 1992, când reveneau 383 persoane cu limba maternă romanes.

La etnia germană diferențele sunt de asemenea semnificative între cele două caracteristici ale structurii populației, respectiv de 554 la 1000.

Structura populației după religie

Populația de religie ortodoxă în număr de 98042 persoane, este preponderentă, reprezentând 71.06% din total. În proporție de 99.32% populația și-a declarat apartenența la o religie (confesiune), în timp ce persoanele care s-au declarat fără religie (258 persoane) sau atei (165 persoane) reprezintă sub 0.3%. De remarcat este faptul că numărul ateilor și a celor care nu și-au declarat religia a crescut acum cu 50 la sută față de 1992, dar a scăzut, în acelasi timp, la 38.8% numărul persoanelor "fără religie".

A crescut ponderea populației de religie ortodoxă de la 69.04% în 1992 la 71.06% în 2002, cu toate că numeric s-a diminuat cu 4974 persoane (-4.8%).

Celelalte religii tradiționale din municipiul Baia Mare, precum : greco-catolică, romano-catolică și reformată au pierdut un număr important de credincioși, schimbarea structurii populației după religie producându-se în favoarea religiilor neoprotestante (sectante). Astfel, în timp ce numărul credincioșilor greco-catolici a scăzut în ultimul deceniu cu 1476 (-14.8%), a romano-catolicilor cu 3328 (-20.7%) și a reformaților cu 2803 (-22.6%), numărul baptiștilor a crescut cu 129 persoane (+15.1%), a penticostalilor cu 1335 (+41.2%) și a adventiștilor de ziua a șaptea cu 18 (+15.7%).

Monumente de arhitectura

Turnul "Ștefan"

Situat în Piața Păcii, acesta reprezintă o anexă a Catedralei "Sfântul Ștefan", ctitorită de lancu de Hunedoara în secolul al XV-lea. S-a impus în timp ca simbol al trăiniciei orașului nostru. Este monumentul cel mai reprezentativ de artă medievală din Baia Mare, fiind construit în stil gotic și având o înălțime de peste 40 m. Inițial a servit pentru supravegherea strategică a orașului și pentru paza împotriva incendiilor. Acum, prin valoarea arhitecturală și istorică încarcată de semnificații, Turnul Ștefan vegheaza asupra locuitorilor orașului.

Casa "Iancu de Hundoara"Situat în Centrul Vechi al orașului, acest edificiu, construit în anul 1446, reprezintă o parte a fostului castel medieval ridicat de voievod pentru soția sa Elisabeta. În prezent, aici se organizează diverse expoziții, clădirea fiind parte integrantă a Muzeului Județean Maramureș.

Localul MonetarieiConstruit în perioada 1734-1737, această clădire a avut în trecut o destinație extrem de importantă pentru oraș, prin achiziționarea metalelor prețioase, baterea și schimbarea monedelor, dreptul de purificare a metalelor. Actualmente este sediul Muzeului Județean Maramureș, secția istorie.

Turnul MăcelarilorSituat în Piața Izvoarelor, acest turn a fost înălțat în secolul al XV-lea. Legenda spune că de aici s-ar fi tras glonțul care l-a ucis pe Pintea Viteazul, haiduc al acestor meleaguri.

Biserica de lemnConstrucție maramureșană, monument de artă populară ridicat în anul 1630 în satul Chechis; în anul 1939, acest monument a fost adus în Baia Mare, constituindu-se în obiect de muzeu, formând împreună cu alte gospodării tradiționale Muzeul etnografic în aer liber.

Vechiul Han al orașuluiAici se desfășurau în trecut târgurile băimarene. Din anul 1870, acesta a servit ca sediu al primariei orașului; în prezent, în aceasta clădire funcționează Judecătoria locală, Notariatul și Colegiul de Avocați.

Biserica "Sfânta Treime"A fost construită în perioada 1717-1720. Este o construcție în stil baroc, având două turle identice cu acoperișul în formă de bulb. În prezent folosită ca lăcaș de cult pentru credincioșii romano-catolici, această biserică este înzestrată cu picturi murale, vitralii și sculpturi, precum și cu un mobilier masiv de lemn.

Cladiri moderne reprezentative

Catedrala ortodoxa "Adormirea Maicii Domnului"Ridicata in anii 1905-1911, aceasta este situata in zona de est a orasului. Remarcabil este interiorul catedralei, care are o valoare artistica deosebita.Sediul Prefecturii judetului Maramures

Data în folosinta în anul 1969, aceasta cladire este cea mai reprezentativa constructie moderna din Baia Mare. Pastrând specificul arhitecturii traditionale maramuresene, proiectantii au conceput solutii constructive originale, bazate pe utilizarea elementelor de beton îmbinate cu materiale locale durabile ca: placi de andezit, travertin de Carpinis, piatra cioplita si tabla din cupru.Casa de culturaRidicata în anul 1971, aceasta are o sala de spectacole de 700 locuri, precum si o serie de sali pentru diverse activitati cultural-artistice, holurile spatioase, finisajele cu lambriuri din esente lemnoase constrastante si structura mestesugita a plafonului, cu o imensa dantelarie din piatra, confera edificiului o nota distincta de maretie.Hotelul "Mara"Amplasat în zona de sud a orasului, este un edificiu zvelt cu opt niveluri si cu finisaje proeminente inspirate din arhitectura locala între care se remarca "fusul maramuresan" de mari proportii turnat din mental si montat pe coronamentul de la acoperis, ca un obelisc ce spinteca vazduhul.

Teatrul DramaticÎsi are sediul într-o cladire adecvata, proeminenta ca stil si proportie, construita în forma actuala în anul 1967. Holul spatios de intrare este decorat în partea superioara cu o fresca policroma creata de pictorul Nicolae Apostol.

Orașe înfrățite

-Serino-Nyíregyháza-Hódmezovásárhely-Bielsko-Biala-Hollywood-Wels-Ivano-Frankivsk-Szolnok-Kitwe

Celebrarea orașului:Sarbatoarea castanelor

"Sarbatoarea Castanelor " a fost demarata la initiativa D-lui Cristian Anghel, Primarul Municipiului Baia Mare, prima editie a acesteia desfasurandu-se in anul 1993; in cadrul ei s-a desfasurat si traditionala "Expo Flora" aflata atunci la cea de-a IX -a editie.

- Ideea acestei manifestari a fost aceea de a oferi locuitorilor orasului Baia Mare trei zile de destindere, bucurie si distractie, oferindu-le diverse manifestari: cultural - artistice, sportive etc. Totodata s-a avut in vedere alegerea unor zile din an care sa fie reprezentative pentru orasul nostru, purtand denumirea de Sarbatoarea Castanelor, stiindu-se ca zona noastra este bogata in castani comestibili. Prezenta castanului comestibil in zona Baia Mare este mentionata intr-un proces verbal din 24 septembrie 1642, in care se arata:"...pentru pofta am trimis cadou castene, ca si alta data, pentru care principele ne multumeste in scris". Este vorba despre secretarul Baii Mari, care a trimis castane principelui Rakoczi I. Castanul comestibil este originar din Asia mica (arbore de climat mediteranean), care s-a adaptat bine si in Europa, Baia Mare fiind punctul cel mai nordic de pe glob unde traieste. Cei mai falnici castani sunt pe dealurile de la Tautii de Sus, unde ating inaltimi de peste 20 de metri, cu varste de peste 500 de ani.

- In anul 1993 a debutat si expozitia de bunuri de larg consum, numita traditional "RIVULUS DOMINARUM", expozitie realizata de catre Camera de Comert si Industrie Maramures;- la primele trei editii ale Sarbatorii Castanelor punctul de greutate l-a reprezentat "EXPO FLORA"; la aceasta s-au adaugat intr-o maniera mai timida, comertul stradal (bere, mititei, artizanat si altele) si manifestarile culturale, care, pe an ce a trecut au luat o amploare tot mai mare.

- De la un an la altul, comerciantii au prins gustul acestei manifestari, mai mult, ca nu s-au perceput taxe pentru terenul de amplasare a tonetei, corturilor, singura conditie fiind aceea de a-si reduce preturile la marfurile pe care le desfaceau in zona, pentru faptul ca aveau castiguri mari de pe urma acelor zile.

- Cu exceptia anului 1994, cand zona Sarbatorii Castanelor a fost Casa de Cultura a Sindicatelor, Parcul Municipal, Teatrul de Vara, aria de desfasurare a sarbatorii a fost si este Zona Sala Sporturilor "Dacia", Hotel Mara, Casa Tineretului.

- Organizatorii Sarbatorii Castanelor cauta sa aduca in fiecare an noutati care sa atraga publicul baimarean: concerte de muzica pop, rock, folk, vernisaje, expozitii de carte, spectacole folclorice, intreceri sportive, etc.

Mai multe detalii despre Sarbatoarea Castanelor gasiti pe site-ul dedicat acestei manifestari: www.castanet.ro

Orașe în RomâniaOrașe în județul Maramureș

Forrás: Wikipedia Baia_Mare