Crasna

Crasna (în, în) este o localitate în județul Sălaj, Transilvania, România.

Istoric

Epoca străveche și veche

Comuna Crasna ocupã un teritoriu de maximã importanțã strategicã, comercialã și agricolã. Fiind situat în zona de convergențã a unor influențe diverse, la intersecția dru¬murilor ce leagã Munții Apuseni cu Câmpia de Vest și cu Depresiunea Transilvaniei prin Poarta Meseșanã care se deschide la circa 20 km spre est, în zona în care înce¬pe sã se formeze lunca Crasnei, combinând posibilitãțile de culturã a legumelor și zarzavaturilor cu cele ale cerealelor în primele terase ale vãii și cu pomii fructiferi și vița de vie ceva mai sus, nu este deloc surprinzãtor cã acest pãmânt a fost cãutat de populațiile umane cele mai vechi, probabil cu mult înainte de apariția primelor urme materiale cunoscute astãzi.Din paleolitic s-au gãsit, lângã satul Ratin, câteva vârfuri de sãgeți, dar fãrã proba unei locuiri permanente.Neoliticul este mult mai bogat în mãrturii arheologice. La sud-est de localitatea Crasna a fost descoperit un topor confecționat din tuf vulcanic de la Mirșid, șlefuit și gãurit. Aceastã unealtã a fost apoi corelatã cu descoperirea a 6 locuințe neolitice pe terasa a II-a a Crasnei, la 500 metri de ultimele case înspre Vârșolț. Din aceeași perioadã a fost semnalatã o așezare la Ratin. Ambele așezãri aparțin culturii Tisa, faza târzie. Faza de individualizare a luncii Crasnei fiind doar la început, locuitorii acestor așezãri cultivau mici porțiuni de teren de pe prima terasã, și completau necesarul de hranã din vânãtoare și pescuit. În aceastã perioadã începe defrișarea terenurilor celor mai fertile.Atât la Crasna cât și mai la vest, pe raza satului Huseni au existat așezãri importante în epoca bronzului. Corelând aceste descoperiri cu cele menționate mai sus, se poate aprecia o continuitate în locuirea axei Crasna-Mortãuța, prin care se realiza legãtura între Câmpia de Vest și Depresiunea Transilvaniei, pe la nord de Munții Plopiș, pe Valea Barcãului, pe Mortãuța, Crasna și de aici fie pe Valea Ragului, fie pe Calițca și apoi pe Poarta Meseșanã.Triburi dace sunt rãspândite pe teritoriul cuprins între Carpații Occidentali și Tisa. În secolul IV î.e.n. pãtrund dinspre vest celții, care aduc noi tehnici de prelucrare a metalelor și roata olarului, dar sunt asimilați de populația localã, mai numeroasã. Aceastã invazie a dus la dezvoltarea economicã a zonei ce a constituit puntea de legãturã dintre nucleul viitorului stat dac cu populațiile nordice. În campania sa contra boilor și tauriscilor, din anul 60 î.e.n. Burebista trece prin Poarta Meseșanã, consolidând puterea dacilor asupra acestei regiuni. Din aceastã perioadã este datatã și o așe¬zare din perimetrul satului Marin. Ceva mai la nord se gãsea cetatea Dacidava, pe Mãgura Șimleului. Aceasta putea sã apere cea mai mare parte a Depresiunii Șim¬le¬u¬lui, situație în care așezãrile mai vechi de la Crasna, Ratin și Huseni puteau sã se menținã ca localitãți agricole și comerciale, pe drumul spre Porolissum. Pe interfluvii erau construiți tumuli de incinerație. Au fost semnalați 15 tumuli pe marginea nordicã a comunei, pe dealul Culmea și 9 tumuli pe dealul Corhan.Cucerirea Daciei de cãtre romani se încheie la data de 11 august 106, când granița dintre Imperiu și Dacii liberi este stabilitã în acest sector pe culmea Meseșului. Teritoriul comunei Crasna rãmâne în afara Imperiului roman. Este de presupus cã aici s-a retras și o parte din armata dacicã, care gãsind sprijin la triburile din Câmpia de Vest a putut sã organizeze o rezistențã mai puternicã. Între dacii liberi și romani au avut loc numeroase confruntãri, în timpul cãrora romanii treceau în expediții de pedepsire dincolo de granițã, incendiind așezãrile dacice. Sunt menționate rãscoale ale da¬ci¬lor din Imperiu, sprijiniți de dacii liberi sub împãrații Caracala, Macrin, Gordian IV, Filip Arabul. Treptat însã, de cele douã pãrți ale frontierei se stabilesc relații comerciale. Într-un asemenea moment, este foarte posibil ca în zona vadului Crasnei sã renascã un important târg care exploata drumul comercial Buciumi-Stârciu-Crasna. Totuși, aceastã așezare nu era întãritã de ziduri, așa încât dupã retragerea administrației romane din Provincia Dacia, nãvãlirile popoarelor migratoare au dus la distrugerea repetatã a localitãții.Traseele principale ale migraților au ocolit teritoriul acualei comune, dar, dupã stabilirea unor "baze militare" în zonele de câmpie, atacurile au ajuns și aici. Primele invazii aparțin gepizilor, stabiliți spre confluența Someșului cu Tisa, în anii 249-473. Hunii, veniți între anii 420-454 au fost alungați de avari, care, începând cu anul 480 au intreprins numeroase incursiuni spre Transilvania, fie pe Culoarul Mureșului, fie pe Poarta Meseșanã. Dar tot ei întemeiazã și primele formațiuni prestatale. În aceste condiții, cetãțile erau distruse sistematic pentru a împiedica o eventualã rezistențã a locuitorilor daco-romani, dar terenurile agricole erau în continuare cultivate, iar așezãrile mici se puteau reface rapid. În secolul VI sosesc slavii. De la ei a rãmas numele actual al comunei și rîului pe care este așezatã, care în slava veche însemna "frumos". Sosirea ungurilor s-a produs prin secolul X, aceștia fiind urmați de pecenegi și de cu¬ma¬ni, care vin dinspre est.

Epoca medie

Odatã cu secolul IX documentele arheologice se înmulțesc. Conform cronicii Gesta Hungarorum între anii 896-900, teritoriul cuprins între Mureș și Someș, pânã la Poarta Meseșanã aparținea voievodului Menumorut.Dupã pãtrunderea ungurilor, în actele oficiale prima menționare a numelui Crasna apare în jurul anului 1164 când la un act al regelui Ungariei Stefan al III-lea ca mar¬tor este citat un anume Ianoș, comite de Crasna.Și mai veche este însã o altã mențiune. Într-un act adresat regelui Andrei al III-lea și datat la 1227 se spune:"Oamenii din neamul Nopoc-meste, venind înaintea noastrã, ne-au arãtat un privilegiu al regelui Coloman (1095-1116-n.a.)...:"Coloman ... mai înainte în cetatea Crasson a fost conducãtor Mesta, cãruia regele i-a dãruit cetatea Crasson. Pãmântul sãu a fost Câmpia Bivolilor (sau Zimbrilor) și a fost numai câmpie. Dar el mai avea și pãdurea Scecos"." Iar numele susnumiților oameni sunt acestea: Tola, Vone, Dene, Stefan, Volcan, Poch, Bungi, Vich, Mic". Le-am mai dat sã stãpâneascã un pãmânt numit Gemelchen, care cu alt nume se chiamã Bozia."Gem în limba maghiarã înseamnã stârc. Este deci foarte posibil sã fie vorba despre satul numit Stârci, iar Bozia poate veni din ungurescul bozot care înseamnã tufiș.Numeroase mențiuni de-a lungul timpului se referã la Crasna cu diferite variante: Carasna -1213, Craszna-1214, Karasnay, Carasnay-1219, Crasna-1249, terra castri Crasna, Craznavar-1259, Karazna-1299, Karezna-1341, Karaznaseg-1347, Krazna-1451, Crazna-1481, Kraszna-1760, Karaszno, Krasmarkt-1850, Kraszna, Carasna-1854.Marea invazie mongolo-tãtarã din aprilie 1241 are ca rezultat distrugerea cetãților vechi, și o slãbire a puterii maghiare.În anul 1380 se construiește în Crasna o bisericã de piatrã, fortificatã, în stil gotic, care este folositã și astãzi. Dimensiunile mari ale acestei biserici sugereazã existența unei populații numeroase și prospere. Cu toate acestea, situația grea a țãranilor a determinat rãscoale împotriva domeniilor mãnãstirilor din Mãnãștur.De altfel, la împãrțirea administrativã din anul 1553, Crasna era centru de plasã, având 61 1/2 porți și circa 920 locuitori, având calitatea de oraș. Patruzeci de ani mai târziu, Crasna era centru de comitat, Comitatul Crasnei, exercitându-și influența asupra întregului bazin superior al rîului Crasna. Prosperitatea a fost asiguratã de traseul unui drum comercial al sãrii care pornea din nordul Moldovei, de la Suceava, traversa Carpații pe la Rodna, ajungea la Dej și de aici, prin Zalãu, la Crasna. Mai departe drumul trecea prin Oradea și Szolnoc.În urma ocupãrii Ungariei de cãtre oștile turcești conduse de Soliman Magnificul 1541), Transilvania și Partiumul trec sub suzeranitate otomanã. Cetãțile sunt distruse. Încetul cu încetul importanța Crasnei scade sub concurența Șimleului Silvaniei și a Zalãului.Celelalte sate ale comunei sunt atestate la date ceva mai recente: Ratin la 1259 ca "terra Rathon", Huseni la 1341 cu numele Huzyazo șHusasãu) iar Marin în anul 1458 ca Maron și în 1497 ca Marony. Numele de Ratin vine din limba slavã, fie din ratai ce însemna în slava veche plugar, fie din rati cu înțelesul de bãtãlie. Numele satului Marin are o origine incertã. Unii cercetãtori îl derivã din maghiarã, fie din malnaș ce înseamnã zmeuriș, fie din maliu ce înseamnã moarã. Ambele cuvinte ungurești sunt însã departe de Maron sau Marony. Mai probabilã însã este și în acest caz originea slavã, marati cu sensul de a murdãri poate fi o aluzie la solul negru argilos caracteristic în orizontul local. Cât despre Huseni, sau Husasãu, numele vine probabil din maghiarã, fie din husz douãzeci) și asszony femeie), adicã douãzeci de femei, fie din husito - rãcoritor.Alte așezãri menționate în documentele mai vechi și astãzi dispãrute sunt: Leupach ș1299 lângã Crasna), Alzeg ș1499 și 1546 între Crasna și Ratin, astãzi acest nume este pãstrat de o stradã a Crasnei), Szilva ș1759, probabil aparținând astãzi de satul Ratovei din comuna Valcãu de Jos, pe Valea Silvaș), Bathuin ș1341 între Boghiș și Huseni, în partea satului Huseni numitã astãzi de localnici "Brazilia", o aluzie și la nuanța închisã a pieii locuitorilor de aici, dar poate și o deformare a vechiului nume).În prima jumãtate a secolului XVIII ocupația de bazã a locuitorilor Comitatului Crasna era agricultura, la care se adãugau meșteșugurile și comerțul ca ramuri anexe.În agriculturã se practica asolamentul bianual, hotarul satelor fiind împãrțit în douã tarlale. Arãtura se executa cu 6 boi sau cu 8 boi. Productivitatea medie a comitatului era de 3 ori sãmânța, chiar de 4 ori pe terenurile cele mai bune din Crasna. În perioada 1721-1722 s-au recoltat 28255 clãi de grâu, 7296 clãi ovãz, 639 clãi orz, 936 clãi arac și 547 clãi mei, dintr-o claie obținându-se pânã la 50 litri boabe. În aceastã perioadã se introduce porumbul, producția crescând de la 576,6 mierțe în anul 1722 la 710,5 mierțe în 1726 șmierța fiind egalã cu 22,5 litri). În anul 1720 sunt înregistrate și 3974 ciubere de vin, marea majoritate provenind din localitãțile Crasna și Vârșolț.Sigiliul comitatului Crasna reprezenta un scut oval cu un porumbel cu ramurã de mãslin în cioc, fațã în fațã cu un urs ieșind dintr-o coroanã deschisã.Prima mențiune documentarã despre satul Marin este cea din 11 martie 1458 când regele Ungariei Matei Corvin doneazã moșia Marinului baronului Banffi Stefan și fiilor lui. La 25 mai 1539 colonii români din Marin aparțineau de mãnãstirea Sf. Fecioarã din Șimleu Silvaniei a cãlugãrilor eremiți. Satul Marin îl avea în acea vreme în frunte pe Voievodul Pavel. În anul 1594 sunt menționate 5 porți, adicã circa 100 de locuitori.În anul 1708 locuitorii satului fug peste Meseș în Transilvania iar satul rãmâne, câțiva ani, practic pustiu. Dat fiind însã potențialul productiv al pãmântului, populația crește rapid, la 16 familii românești în 1733 și la 151 persoane în 1750. 10 ani mai târziu, sunt înregistrate 58 de familii de români circa 290 locuitori),populație însemnatã pentru acea vreme. Dealtfel, în perioada șederii sale în Sãlaj, conducãtorul rãscoalei de la 1784, Horea, a construit o bisericã din lemn la Marin, astãzi distrusã.Satul Huseni era ceva mai mic, la împãrțirea administrativã din anul 1553, având circa 240 de locuitori și aparținând de Plasa Șimleu Silvaniei.

Epoca modernă

În secolul trecut populația crește ca urmare a dezvoltãrii economice și a relativei stabilitãți politice. Satul Marin, de exemplu, avea în anul 1847 un numãr de 284 locuitori, iar 43 de ani mai târziu se înregistra o populație de 588 locuitori și 109 case.În timpul rãzboiului pentru independențã din anul 1877, un mare numãr de români și-au exprimat dorința de a trece Carpații în sprijinul Țãrilor Române. Pentru "asigurarea ordinii", administrația vremii trimite la Crasna 9 jandarmi, doi soldați și un fruntaș. Totuși se organizeazã o colectã pentru rãniții din România, la care participã și preotul Ioan Pop din Crasna.În anul 1908 în comunã se înregistrau în Crasna 50 de fumuri românești cu 326 locuitori, în Huseni șsub numele de Husasãu) 42 fumuri cu 302 locuitori iar în Marin 125 de fumuri cu 630 locuitori.Importanța regionalã a Crasnei scade la începutul acestui secol, în urma con¬cu¬renței orașelor Zalãu și imleu Silvaniei. Cu toate acestea, în anul 1908 se ridi¬cã actu¬alul sediu al Liceului, mãrit ulterior prin adãugarea unor aripi de clãdire. La noua îm¬pãr¬țire administrativã, realizatã dupã Unire, în anul 1926, Crasna era sediu central de plasã, cu 25 de comune subordonate.Un moment important al istoriei interbelice a Crasnei o constituie ridicarea mo¬numentului în onoarea lui Nicolae Titulescu, declarat cu acest prilej cetãțean de onoare al localitãții Crasna șFoto 6). Monumentul, amplasat în fața Centrului de Sãnãtate șpe atunci judecãtorie și prefecturã), repezintã harta României Mari, încadratã sus de globul Pãmântesc înconjurat de un brâu cu inscripția: "Jus et lex pro patria", iar jos de un text care reproduce un fragment dintr-o cuvântare celebrã rostitã la Liga Națiunilor de cãtre Nicolae Titulescu: "Hotarele actuale ale României sunt rezultatul evoluției de veacuri a unei idei de dreptate, procesul stabilirii lor este definitiv sfârșit. La orice încercare de a-l reîncepe, în numele întregului neam românesc, eu rãspund: Nu! Nu! Niciodatã!".Construirea cãii ferate Sãrmãșag-Șimleu Silvaniei a determinat un avans al Șimleului comparativ cu Crasna. În anii 1925-1930, datoritã influenței baronului Banffi, a început un proiect de construire a unei linii de legãturã Șimleu Silvaniei-Huedin, prin Crasna și Stârci, linia urmând sã traverseze Meseșul pe Valea Ragului. Datoritã crizei economice proiectul a fost abandonat. În urma Dictatului de la Viena, Crasna intrã în sub ocupație horthystã, populația evreiascã este deportatã, cea româneascã este persecutatã, iar ungurii sunt trimiși pe front.

Epoca contemporană

Împãrțirea administrativã din 8 septembrie desființeazã județul Sãlaj, iar Crasna ajunge într-o poziție perifericã în cadrul regiunii Cluj, raionul Zalãu. Acest fapt are drept urmare scãderea importanței localitãții și comunei Crasna, populația înregistrând o stagnare pânã la reorganizarea administrativã din 1966.În perioada 1970-1975 au fost construite în orașul Zalãu câteva unitãți econo¬mi¬ce de mari dimensiuni, care au atras locuitorii din comunele apropiate. Nu a fãcut excepție nici comuna Crasna, mai ales tinerii stabilindu-se în numãr mare în reședința județului, care a înregistrat o creștere explozivã.Dupã restructurarea unitãților industriale și reducerea necesarului de forțã de muncã, o parte din cei plecați s-au întors.

Bibliografie

Beldeanu G., (1969). Schița monograficã a județului Sãlaj. Comitetul județean Sãlaj al P.C.R., Secția de propagandã, Zalãu.Bîrjac D., (1978). Locuri și monumente istorice din Sãlaj. Buletin informativ, Zalãu.Goia I. A., (1982). Zona etnograficã Meseș. Ed. Sport-Turism, BucureștiIstrate N., (1925) Indicatorul comunelor din Ardeal și Banat. Institutul de arte grafice, Editura și librãria Cartea Româneascã, Cluj.Morariu T., Sorocovschi V., (1972). Județul Sãlaj. Ed. Academiei R.S.R., BucureștiStoica D., Lazar I. P., (1908). Schița monograficã a Sãlagiului. Astra. Șimleu Silvaniei.Suciu C. (1967). Dicționar istoric al localitãților din Transilvania. Ed. Academiei R.S.R., București.Vuia R., (1937). Le village roumain de Transylvanie et du Banat. Imprimeria Naționalã, București.
  • * * (1938-1941). Recensãmântul general al populației României. Institutul Central de Statisticã, București.
  • * * (1969). Recensãmântul populației și locuințelor din 15 martie 1966. Volumele I-IV, Direcția Centralã de Statisticã, București.
  • * * (1969). Lucrãrile simpozionului de Geografia satului. Institutul de Geologie și Geografie al Academiei R.S.R. București.
  • * * (1971). Localitãțile județului Sãlaj. Direcția centralã de Statisticã, București
  • * * (1976). Mihai Viteazul și Sãlajul-Guruslãu 375, Consiliul Județean de Educație Politicã și Culturã Socialistã Sãlaj, Zalãu.
  • * * (1977). Recensãmântul populației și locuințelor din 5 I 1977, Partea I-a Populație, Direcția centralã de statisticã, București.
  • * * (1980-1995). Acta Mvsei Porolissensis, vol IV-XIX, Muzeul de Istorie și Artã, Zalãu.
  • * * (1990-1998). Graiul Sãlajului. Zalãu.
Localități în județul Sălaj
Forrás: Wikipedia Crasna,_Sălaj

Foto din regiune

Ofertă

Harghita Mădăraș
Izvoru Crișului
Valea Drăganului