Lugoj

Lugoj (în, în) este al doilea municipiu din județul Timiș, Banat, România. Râul Timiș strabate orașul pe o distanță de aproape 4 km, imparțindu-l in doua. La recensământul din 2002, Lugojul avea o populație de 44.570 locuitori (82,9% români, 9,6% maghiari, 2,9% germani, 2,4% țigani, 1,6% ucraineni).

Aici a avut loc în 1848 a doua Adunare națională a românilor din Banat.

Populație

  • 1890 - 12,489 locuitori
  • 1900 - 17,000 locuitori
  • 2002 - 44,570 locuitori
  • 2004 - 46,540 locuitori

Istorie

Prima atestare documentară a cetății Lugoj apare la sfârșitul secolului al XIII-lea, într-un document păstrat în arhivele din Budapesta, din care reiese că regele Ungariei, Ladislau al IV-lea (1272 - 1290) a poposit cu armata sa la Lugoj.Într-o diplomă datată 22 august 1376, semnată de Sigismund de Luxemburg, se arată că cetatea Lugojului a fost donată marilor feudali Ladislau și Istvan Loszonczy. La sfârșitul secolului al XIV-lea, mai ales după bătălia de la Nicopole (1396), turcii trec Dunărea deseori, invadează Banatul, ajungând până în părțile Lugojului. În timpul marilor campanii antiotomane, Iancu de Hunedoara, pe când era comite de Timiș (1440), a luat măsuri pentru organizarea sistemului de apărare a orașului, întărind cetatea cu șanțuri, metereze si palisade.

În ianuarie 1601, Mihai Viteazul trece prin Banat cu suita sa și poposește și la Lugoj, la Hanul Poștei, în drumul său spre Viena.

Banatul de Lugoj - Caransebeș a rezistat presiunilor turcești până în 1658 când Acațiu Barcsai, Principele Transilvaniei a cerut lugojenilor și caransebeșenilor să accepte hotărârea dietei din Sighișoara, supunându-se turcilor. Aceștia au ocupat orașul după scurt timp, aducând o garnizoană militară condusă de un agă. Evlia Celebi, cărturar și filozof turc, a vizitat Banatul în 1660, consemnând in opera "Seyahatname" ("Cartea Călătoriilor") că "Lugojul este o așezare puternică cu peste 300 de case, pe malul drept al râului Timiș".

După înfrângerea turcilor în al doilea Asediu al Vienei în 1683, imperialii trec la ofensivă și ocupă pentru scurt timp cetățile Lipova și Lugoj (1688). După semnarea păcii, la Karlovitz (1699), Banatul a rămas sub dominație otomană, însă prin stipulațiile tratatului, turcii sunt obligați să dărâme unele fortificații, printre care și zidurile cetății Lugoj (1701). După alungarea turcilor, prin pacea de la Passarowitz (21 iulie 1718), a început colonizarea germană, primii coloniști s-au stabilit pe malul stâng al râului Timiș (circa 1720), punând bazele "Lugojului german". În secolul al XVIII-lea au fost ridicate numeroase edificii publice, între care biserica romano-catolică și biserica ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului", amândouă declarate monumente istorice (vezi secțiunea următoare).

În 1778, ca urmare a încorporării Banatului la Ungaria, Lugojul a devenit reședința comitatului Caraș, iar în 1795 Lugojul român și Lugojul german s-au unificat.

Eftimie Murgu s-a stabilit la Lugoj în 1841, iar în iunie 1848 a prezidat a doua Adunare națională a românilor din Banat de pe Câmpia Libertății din Lugoj, în cadrul căreia s-au exprimat postulatele de ordin național ale românilor bănățeni din Revoluția Pașoptistă, a cărei centru a fost Lugojul.

Prin rezoluția imperială de la 12 decembrie 1850, Lugojul a devenit reședința Episcopiei Greco-Catolice din Banat.

Lugojul a fost reședința comitatului Caraș-Severin din 1881 până în 1925, când în urma noii organizări administrativ-teritoriale din România a fost creat județul Caraș și județul Severin, cel din urmă cu reședința la Lugoj până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial.

Podul de Fier, simbol al Lugojului, a fost ridicat în 1902.

La 3 noiembrie 1918 a avut loc la Lugoj o mare adunare națională în care s-a proclamat dreptul națiunii Române la autodeterminare, după dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar in urma primului război mondial.

La 20 decembrie 1989, Lugojul a devenit al doilea oraș liber de sub regimul comunist din România.

În 1996 este finalizată clădirea Universității Europene Drăgan, prin generozitatea marelui filantrop profesor dr. Iosif Constantin Drăgan, născut la Lugoj. Tot datorită lui, Lugojul obține câte un post de televiziune, de radio, o tipografie și un ziar săptămânal.

Monumente

  • Hanul Poștei, forma actuală a clădirii datează din anul 1726,
  • Biserica și fosta mănăstire franciscană, edificate în 1733,
  • Biserica ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului", construită între 1759-1766 în stil baroc,
  • Catedrala greco-catolică "Coborârea Sf. Spirit", a Episcopiei de Lugoj, edificată în stil clasicist între 1843-1854.

Personalități

  • Eftimie Murgu (1805 - 1870), politician, revoluționar pașoptist
  • August Kanitz (1843 - 1896), botanist, membru corespondent al Academiei Române
  • Coriolan Brediceanu (1849 - 1909), avocat, politician
  • Ion Vidu (1863 - 1931), compozitor și dirijor
  • Bela Lugosi (1882 - 1956), actor
  • Tiberiu Brediceanu (1877 - 1968), compozitor, folclorist, membru corespondent al Academiei Române
  • Traian Grozăvescu (1895 - 1927), tenor
  • Josif Constantin Drăgan (n. 20 iunie 1917) - profesor univ. dr., om de afaceri, filantropist
  • György Kurtág (n. 19 februarie 1926), compozitor
  • Lavinia Miloșovici (n. 21 octombrie 1976), gimnastă, multiplă campioană mondială și olimpică
  • Filaret Barbu - compozitor

Orașe înfrățite

  • Orléans, Franța
  • Jena, Germania
  • Székszárd, Ungaria
  • Assos-Lecheo, Grecia
  • Nisporeni, Republica Moldova

Legături externe

Surse

Temeswarer Zeitung, 26 ianuarie 1901

BanatOrașe în județul TimișȘcoala ArdeleanăOrașe în RomâniaMunicipii în România


Forrás: Wikipedia Lugoj

Foto din regiune