Miercurea Ciuc

Miercurea Ciuc, uneori scris Miercurea-Ciuc, (în,) este reședința și cel mai mare oraș al județului Harghita, Transilvania, România. Denumirea orașului în această formă s-a folosit prima dată în 1558; prima parte a denumirii provine din târgurile săptămânale în zilele de miercuri.

 

Localizare

Orașul este situat la altitudinea de 662 m, pe malul râului Olt. Localizarea exactă a orașului este: 46°4' N, 25°7' E.

 

Clima

Clima în această zonă este rece (Mica Siberie), verile fiind foarte scurte (2-3 luni pe an), cu temperaturi între 10°-32°C în timpul zilei și 2°-15°C pe timpul nopții, iar iernile lungi (5-6 luni pe an) și geroase, cu temperaturi frecvent sub -35°C.Acest fenomen este o microclimă specifică a zonelor între munți înalți. În cazul Ciucului, este vorba de bazinul Ciucului de Mijloc între Munții Ciucului și Munții Harghita. Iarna în acestă zonă aerul rece nu poate să se ridice, și se suprapun straturi de aer rece, și persistă ceața.

 

Populație

În 1977 populația orașului a fost de 30.936 locuitori, la recensământul din 1992, erau 46.228 locuitori, iar la recensământul din 2002 o populație de 42.029 locuitori, din care 34.359 maghiari, 7.274 români, 262 romi, 67 germani etc.

 

Istorie

thumb|250px|right| Cetatea MikóPrimul document autentic cunoscut care atestă existența orașului ca "oraș de câmpie" este scrisoarea de privilegii eliberată de regina Izabella, mama lui János Zsigmond, Principele Transilvaniei, datată la 5 august 1558, în care scutește locuitorii orașului de biruri în afara birurilor cuvenite Porții otomane. </br>Construirea cetății Mikó începe la 26 aprilie 1623 din ordinul lui Hidvégi Mikó Ferenc (1585-1635), consilier al principelui Gabriel Bethlen, diplomat, cronicar, căpitan al scaunului Ciuc. Cetatea este reconstruită în forma actuală între anii 1714-1716 sub conducerea generalului imperial Steinwille, așa cum atestă și inscripția în piatră așezată deasupra porții de intrare a cetății. </br>La Șumuleu din anul 1630 a funcționat un gimnaziu franciscan, iar din anul 1676 tipografia monahului franciscan Johannes Caioni. </br>În conscripția din 1643 figurează 44 capi de familii, 108 persoane, 25 nume de familii. Primele comunități profesionale s-au format după anul 1649, breasla cizmarilor fiind consemnată în scrisoarea de privilegii emisă de Sigismund Rákóczi la 4 noiembrie 1649. </br>

thumb|250px|right| Biserica romano-catolică Sfânta CruceÎn anul 1661 trupele turco-tătare conduse de Ali, pașă de Timișoara devastează Ciucul ca pedeapsă pentru participarea la expediția militară împotriva Poloniei condusă de Gheorghe Rákóczi al II-lea fără acordul Porții. Despre atacul împotriva orașului ne informează vestitul călător și istoriograf turc Evlia Cselebi, ca martor ocular al evenimentelor, iar Kájoni consemnează: "Păgânii ... au jefuit tot Ciucul". </br>În anii 1650, 1665, 1677 și 1707 în Miercurea-Ciuc s-au ținut sfaturile generale ale scaunului Ciucului, prilej de comunicare a hotărârilor, constituțiilor acesteia. În ședința din 1707 s-a hotârât trimiterea, împreună cu vecinii din Trei Scaune (act. jud. Covasna) unui sol comun la principele Francisc Rákóczi I., conducătorul luptei antihabsburgice. Conform recensământului din 1721 în oraș au existat 49 gospodării și în jur de 250 suflete, în 1755, în timpul construirii bisericii romano-catolice acest număr ridicându-se la 450. </br>Teleki József, în jurnalul său de călătorie menționează că în Miercurea-Ciuc în anul 1799 erau 83 de case. </br>Jozef Bem, generalul revoluției pașoptiste numește în fruntea trupelor din Secuime pe Gál Sándor, cu reședința în cetatea Mikó. Acesta trimite în tabăra revoluționară mai multe batalioane formate aici. </br>În anul 1849 vizitează orașul și poetul revoluției, Sándor Petőfi, care în scrisoarea trimisă soției sale, Julia, scrie: "Împrejurimile Miercurea-Ciucului și a Târgului Secuiesc sunt minunate". </br>Începând din mijlocul secolului al XIX-lea au fost anexate orașului: Martonfalva, Csütörtökfalva (1891), iar în 1930 Jigodin, în 1959 Șumuleu Ciuc și Toplița Ciuc. </br>În anul 1878 Miercurea-Ciuc a devenit reședința comitatului Ciuc. </br>Calea ferată dată în folosință la 5 aprilie 1897 a adus schimbări radicale în dezvoltarea orașului. Se înființează unități industriale de prelucrarea lemnului, de industrie ușoară și de construcții de mașini. În anul 1888 se reconstruiește spitalul, în 1898 se termină construcția clădirii Primăriei, iar în 1911 clădirea actualului Liceul Márton Áron în care se mută școala medie înființată în Șumuleu în 1630. </br>În anul 1910 au trăit în oraș 3.701 persoane, iar în anul 1930 Miercurea-Ciuc avea 4.807 locuitori. </br>Miercurea-Ciuc și după cel de al II-lea război mondial a rămas centrul regiunii, în 1968 devenind reședința județului Harghita. De la această dată s-a intensificat industrializarea forțată a orașului, ducând la modificări semnificative în structura populației orașului. Conform datelor recensământului din 7 ianuarie 1992 populația orașului este de 46.029 persoane.</br>Din planul orașului amintind de litera T pe vremea lui Orbán Balázs în zilele noastre a rămas doar partea orizontală, adică strada Petőfi cât de cât în forma veche. Majoritatea clădirilor din str. Petőfi au fost construite la sfârșitul secolului XIX. sau la începutul secolului XX. Clădirile vechi din strada Florilor au fost demolate în anii 1980-1989.</br>Dintre cele mai importante clădiri civile ale orașului amintim cetatea Mikó, construită în 1623, spitalul ORL (care a fost construită original ca sediu al comandamentului trupelor de grăniceri) și spitalul de boli contagioase, amândouă construite pe la sfârșitul anilor 1700. Clădirea Primăriei a fost construită în 1888 și aici a funcționat sediul comitatui Ciuc. După revoluția din 1848 s-a construit spitalul vechi aflat lângă cetatea Mikó. Palatul Justiției a fost construit în 1905, iar Liceul Márton Áron s-a dat în folosință în 1911. Pe timpul celui de al doilea război mondial s-a construit Hotelul Harghita (astăzi aparține Jandarmeriei) iar între cele două războaie mondiale clădirea Băncii Naționale. Casa de Cultură Municipală a fost construită în 1963, patinoarul artificial Vákár Lajos în 1970, Spitalul Județean și Policlinica în 1972, Galeria Nagy Imre în 1973, clădirea Consiliului Județean, Casa de Cultură a Sindicatelor și Universității Sapientia în 1986.

 

Monumente, locuri deosebite

thumb|200px|right|Interiorul bisericii din Șumuleu Ciuc

  • Castelul Mikó, azi își are sediul aici Muzeul Județean.
  • Biserica romano-catolică Sfânta Cruce, construită în 1758 în stil baroc.
  • Biserica Sfinții Apostoli Petru, Pavel și Andrei, construită în 1936, Biserica de langă parc.
  • Fosta clădire a Consiliului Județean, construită în 1886 în stil eclectic.
  • Palatul Justiției, construit în 1892 în stil eclectic.
  • Biserica ortodoxă, construită între anii 1929 și 1935 în stil neobizantin.
  • Liceul Márton Áron, construit între anii 1909 și 1911, în stil secesionist. Numit inițial Liceu Romano-Catolic, iar în anii comunismului Liceul de Matematică-Fizică, poartă în prezent numele fostului său elev, episcop de Alba Iulia între 1938-1980.
  • Cele trei ștranduri cu apă minerală: din cartierul Patinoar, din Băile Jigodin, Băile Miercurea.
  • Noua biserică romano-catolică, lângă Biserica romano-catolică Sfânta Cruce, proiectată de renumitul arhitect maghiar .

Cartierul Jigodin:

  • Biserica romano-catolică Sfânta Treime, care a fost construită în secolul al XV-lea în stil gotic, fiind extinsă în anul 1707 în stil baroc. Turnul ei a fost construit în 1800. Statuia Sfânta Fecioră Maria este din anul 1520, ca și cel din Șumuleu Ciuc.
  • Conacul Mikó construit la începutul secolului al XIX-lea, în stilurile neoclasic și empire.

thumb|200px|right| Galeria Nagy ImreCartierul Șumuleu Ciuc

  • Biserica și Mănăstirea Franciscanilor, biserica fiind un loc de pelerinaj pentru romano-catolici.
  • Capela Salvator din secolul al XV-lea.
  • Capela Iisus în Chinuri, datând probabil din perioada secolelor al XV-lea - al XVII-lea.
  • Capela Sfântul Anton, construită între 1750 și 1773.
  • Lângă mănăstire se află fostul sediu al Ciucului, construit între anii 1825 și 1841, azi spital de boli contagioase și clinică TBC.
  • Fostul Liceu romano-catolic, construit în 1727, unde au învățat multe persoane celebre, azi orfelinat.
  • Izvorul de apă minerală.

Orașe și comunități înfrățite

  • 20px|Moldova Bălți - Republica Moldova
  • 20px|Moldova Beregovo (în

) - Ucraina

  • 20px|Ungaria Budakeszi - Ungaria
  • 20px|Ungaria Cegléd - Ungaria
  • 20px|Ungaria Giula (în

) - Ungaria

  • 20px|Ungaria Gödöllő - Ungaria
  • 20px|Ungaria Heves - Ungaria
  • 20px|Ungaria Kaposvár - Ungaria
  • 20px|Ungaria Makó - Ungaria
  • 20px|Ungaria Tiszaújváros - Ungaria
  • 20px|Ungaria Óbuda - Ungaria
  • 20px|Ungaria Autoguvernarea Armenilor din Zugló (în

) - Ungaria

  • 20px|Slovacia Zeliezovce (în

) - Slovacia

  • 20px|Moldova Riehen - Elveția

Consulate

  • 20px|Ungaria Consulatul Republicii Ungare

Legături externe

Pagina de internet a orașului

Miercurea CiucOrașe în județul HarghitaMunicipii în RomâniaOrașe în România

Forrás: Wikipedia Miercurea_Ciuc

Foto din regiune