Sãnduleºti
Istorie
În preajma satului a fost exploatat pãnã nu demult calcarul jurasic (încã din perioada romana) într-o carierã. Romanii au extras piatra de aici pentru edificarea castrului Potaissa. În secolele XIX-XX calcarul de la Sãnduleºti a servit ca materie primã pentru producþia de ciment la Turda. Pentru transportul calcarului la Turda, cu câþiva ani înaintea primului rãzboi mondial, s-a construit o linie feratã îngustã lungã de 10 km (abandonatã în anul 1999, dar de mare valoare istoricã). Pentru inspectarea liniei de cale feratã ºi transportul (ocazional) de persoane s-au folosit mai demult (pânã prin anii 40 ai secolului XX) aºa-numitele drezine <ref> Despre drezine: Totul a plecat de la faimoasa drezinã prezentatã în Grãdinile Luxembourg din Paris în anul 1817 de cãtre baronul Karl Drais von Sauerbronn. Drezina nu avea mijloace de propulsie, dar accelera viteza celui aºezat pe capra ei. În acelaºi an, Niepce imagineazã un vehicul identic, dar drezina câstigã popularitate în Anglia, dupã 1818, ca ºi „cal de agrement” („hobby horse”). Primul record cu acest vehicul este consemnat pe traseul Beaune-Dijon din Franþa, când cei 37 km au fost parcurºi in douã ore ºi jumãtate. În 1855, potcovarul parizian Pierre Michaux ºi fiul sãu Ernest au ideea sã plaseze douã pedale în axul primei roþi a drezinei, iar inima bicicletei moderne a apãrut. Ca o curiozitate, prin ataºarea unor roþi de fier, automobilul a fost folosit ca drezinã pentru inspectarea liniilor de cale feratã. </ref> (în aval, în direcþia Turda, fãrã tracþiune; îzioi, tractate de locomotive).
Descriere
În spatele carierei de calcar, pe drumul care duce spre satul Petreºti, se aflã Izvorul lui Alexandru Macedon, un nume bazat pe o legendã popularã localã.În vecinãtatea satului se gãseºte Izvorul Romanilor, de unde romanii au captat apa potabilã ºi au transportat-o prin apeducte la castrul Potaissa, pe o distanþã de câþiva km.
Personalitãþi
- Bors Mihály, lier al bisericii unitariene
Obiective tursitice
- Biserica Sf. Arhangheli Mihail ºi Gavril din Sânduleºti
- Biserica Unitarianã din Sânduleºti
- Castelul familiei contelui Borº <ref> Bors Mihály a fost o personalitate localã de frunte ºi un Mecena al Bisericii Unitariene. Nãscut la Sânduleºti la data de 17.10.1888. Tatãl: Albert Borº (moºier), mama: Ilka Fekete. A murit în mod tragic în anul 1937, la vârsta de 50 de ani (s-a sinucis). A fost înmormântat în cimitirul unitarian din Sânduleºti la 11.01.1937. Pe data de 08.08.1876, dupã o excursie la Cheile Turzii, scriitorul Jokai Mor a vizitat Sânduleºti, la invitaþia lui Albert Borº. </ref>
- Monumentul Eroilor din primul rãzboi mondial
- Calea feratã îngustã Sânduleºti-Turda (760 mm)
Note
Galerie de imagini
<gallery>Imagine:Sandulesti.jpg|<small>Sânduleºti (vedere de ansamblu a satului)</small>Imagine:SandulestiCariera.jpg|<small>Sânduleºti (fosta carierã de calcar a fabricii de ciment Turda)</small>Imagine:SandulestiTren.jpg|<small>Sânduleºti (fosta cale feratã industrialã îngustã Sânduleºti-Turda)</small>Imagine:SandulestiIzvorulRomanilor.jpg|<small>Sânduleºti (Izvorul Romanilor)</small>Imagine:SandulestiBis01.jpg|<small>Sânduleºti (Biserica Greco - Catolicã Sf.Arhangheli Mihail ºi Gavril - monument istoric)</small>Imagine:SandulestiBisUnitariana02.jpg|<small>Sânduleºti (Biserica Unitarianã - monument istoric)</small>Imagine:SandulestiBisOrtodNoua.jpg|<small>Sânduleºti (Biserica Ortodoxã din anul 1976)</small>Imagine:SandulestiMonument.jpg|<small>Sânduleºti („Monumentul Eroilor” din primul rãzboi mondial)</small></gallery>Localitãþi în judeþul Cluj
Forrás: Wikipedia Sãnduleºti,_Cluj