Sibiu

Sibiu (,,) important centru cultural și economic din sudul Transilvaniei, reședința județului cu același nume.

Sibiu este în anul 2007 împreună cu Luxembourg Capitala Culturală Europeană

thumb|left|200px|Zidul de apărarethumb|left|200px|Pasajul scărilor

thumb|right|250px|Panorama

thumb|right|250px|Piața Mică - vedere de pe Podul Mincinoșilor

Geografie

Sibiul este situat în partea de sud a Transilvaniei în depresiunea Cibinului, străbătută de râul cu același nume.

Orașul se află în apropierea Munților Făgăraș (cca. 20 km), al Munților Cindrel (cca. 12 km) Lotrului (cca. 15 km), care mărginesc depresiunea în partea de sud-vest. Orașul Sibiu se întinde actualmente pe o suprafață de 12164 ha. În nord și est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de Podișul Târnavelor, care coboară până deasupra Văii Cibinului, prin Dealul Gușteriței.Ca repere cartografice localitatea se situează la 45°47' latitudine nordică (în linie cu Lyon) și 24°05' longitudine estică (aproximativ în linie cu Atena). Altitudinea față de nivelul mării variază între 415 m în Orașul de Jos și 431 m în Orașul de Sus.

Localitatea se află în zona temperat-continentală, cu influențe termice datorate munților din vecinătate, însă ferită de excese. Media anuală a precipitațiilor este de 662 mm cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) și maxime în iunie (113 mm). Temperatura medie anuală este de 8,9 grade Celsius.

Primele ninsori pot să cadă în luna noiembrie, iar ultimele la începutul lunii aprilie. Stratul de zăpadă se menține în general 50-60 de zile în depresiuni și podiș, iar la munte 100 de zile. Numărul mediu al zilelor cu cer acoperit oscilează între 140 în depresiuni și 170 la munte. Primele zile de îngheț apar cel mai devreme la munte, încă din luna septembrie. Ultimele zile cu îngheț se prelungesc, la munte, până în luna mai.

Zona Transilvaniei, din care face parte și Sibiul, este supusă iarna unor invazii de aer rece și umed, venit din nordul și nord-vestul Europei, din vecinătatea insulelor Islanda și Groenlanda (aer polar - oceanic) care aduce zăpadă și ger.Vânturile dominante, cu frecvența cea mai mare, sunt cele din nord - vest, vântul care bate dinspre Mureș se numește local „Mureșan”. Vânturile locale sunt brizele de munte și Vântul Mare (Mâncătorul de zăpadă) care se manifestă la începutul primăverii, în special în depresiunile de la poalele munților. Fiind un vânt fohnic, este cald, topește zăpezile, având importanță pentru activitățile agricole.

Ca o consecință a corelațiilor dintre componentele climatice și caracteristicile geomorfologice ale spațiului geografic sibian, în zonele depresionare de la contactul cu muntele se manifestă inversiuni de temperatură, în special în perioadele reci și calme ale anului. Se ajunge uneori ca temperatura din depresiuni să fie egală cu cea de pe vârfurile montane, iar porțiunea mediană a versantului rămâne mai caldă. În urma măsurătorilor efectuate de Stația Meteo Sibiu, în ultimii zece ani s-au înregistrat inversiuni de origine termică, dinamică și frontală; anual se produc în jur de 100 de inversiuni, frececvența cea mai mare revenind celor de natura termică (cca. 70,2 zile/an). În momentul producerii fenomenelor climatice menționate, în zonele montane vremea este frumoasă, în schimb, în arealele depresionare aceasta este închisă și nefavorabilă deplasărilor.Vara predomină vânturile oceanice umede din vestul Europei, care determină ploile bogate din acest anotimp. Mai rare sunt revărsările de aer polar oceanic, care provoacă o răcorire temporară a timpului, ploi reci, iar în munți chiar lapoviță și ninsoare. Uneori mai bate vara și Austrul dinspre sud-vest. Un alt vânt predominant bate dinspre nord - est, însă el este înlocuit cu o mișcare a aerului, canalizată pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului.

Clima, relieful și structura solului sibian creează condiții prielnice pentru o floră și o faună bogată. Prin poziția sa, localitatea se află în zona pădurilor de stejar și gorun care urcă de la porțile orașului și până pe dealurile și versanții munților din apropiere.

Istorie

thumb|right|250px|Sibiu - sec XIXright|thumb|250px|Sibiul istoric dominat de Catedrala Evanghelică, așa cum se vede din Turnul Sfatului

În vremea romană, zona Sibiului era cunoscută sub denumirea de Cibiniensis / Cibinium, de aici derivând numele râului ce trece prin oraș (Cibin) și denumirea românească a orașului.

În zona actualului cartier Gușterița a existat o așezare romană numită Cedonia.

Sibiul a fost fondat pe locul unei mai vechi așezări, probabil slave, imediat dupa mijlocul secolului XII de coloniști sași din teritoriul Rin-Mosela. Prima mențiune a cetății este făcută în 1191 sub numele Cibinium într-un document ecleziastic de la Vatican. Prima atestare documentară în forma Hermannstadt datează din anul 1223, dar există și mențiuni ale numelui Villa Hermanni. În anul 1241 a fost atacat, cucerit și, în parte distrus de hoardele mongole.

În secolul XIV, Sibiul a devenit un mare centru de comerț și timp de secole a fost cea mai importantă cetate germană din Transilvania. Orașul era organizat în bresle, fiind cunoscute un număr maxim de 19 bresle.

În anul 1366 Sibiu a fost declarat "oraș".

Aici a fost publicat, în anul 1544, Catehismul Luteran, prima carte tipărită în limba română.

Din 1692, odată cu creșterea influenței austriece, Sibiul devine capitala Transilvaniei. Aceasta este o perioadă înfloritoare a orașului, cea mai importantă construcție din această perioadă fiind Palatul Brukenthal.

În secolul XIX se construiește prima linie de cale ferată, iar în 1897 Sibiul este primul oraș electrificat din România. Tot în această perioadă Sibiul este sediul asociației ASTRA și un oraș important al comunității românești.

Ca urmare a celui de-al doilea război mondial și a perioadei comuniste populația săsească s-a diminuat considerabil prin deportări in Siberia și mai târziu prin emigrarea masivă în Germania.

Demografie

În anul 2002, Sibiul avea o populație de ca. 170.000 locuitori. Dintre aceștia 25% aveau peste 50 de ani, iar 18% au absolvit o instituție de învățământ superior.

Populația istorică

280px|thumb|right|Muzeul Brukenthal și Primăria din Piața Mare

Structura pe etnii

Din punct de vedere etnic, structura populației este după cum urmează:
  • Români 95,72%
  • Unguri 2,02%
  • Germani (Sași) 1,61%
  • alții 0,65%

Structura confesională

Din punct de vedere confesional, majoritatea populației este ortodoxă. Protestanții (după Luther și Calvin), romano-catolicii și greco-catolicii reprezintă peste 6% din populație.

Economie

Sibiul este unul din cele mai prospere orașe din România, și primește una din cele mai mari rate de investiți străine.

Industriile clasice ale orașului sunt industria constructoare de mașini, industria confecțiilor și a produselor alimentare. Recent au fost deschise câteva fabrici noi de componente electrice și electronice, de rulmenți și de curele de transmisie.În Sibiu își au sediul central Banca Carpatica și societatea de asigurări Carpatica Asig.În Sibiu își are sediul Bursa Monetar Financiară și de Mărfuri, instituție financiară emblematică pentru mediul financiar românesc.

Transport

Sibiu are un aeroport internațional de unde se efectuează curse zilnice către Germania, Austria și Italia, cele mai multe cu escală la Timişoara. Se pregateste si aeroportul care permite primirea aeronavelor mai mari

Pe calea ferată există legături zilnice directe cu trenuri accelerate sau Inter-city (Săgeata Albastră) către București (3 trenuri), Brașov, Cluj-Napoca, Timișoara, Arad, Râmnicu Vâlcea, Drăgășani,Craiova și Caracal.

Din autogară mai multe companii asigură transportul de pasageri către București , Brașov, Cluj-Napoca, Deva, Târgu Jiu Oradea, Timișoara, Râmnicu Vâlcea, Horezu și Craiova. Programul acestora este extrem de bine organizat, existând chiar mai mult de 6 curse zilnice pentru unele destinații, cum este a companiei "Dacos" din Râmnicu Vâlcea ( traseul Râmnicu Vâlcea - Cluj-Napoca).

Tursib [1] este compania de trasport local ce administrează traseele autobuzelor și troleibuzelor. De asemenea există o linie de tramvai până la Rășinari. Prețurile biletelor sunt mai mici decât în alte orașe ale țării, fiind de 2 RON/bilet cu două călătorii. Există deasemnea și puternice companii de taximetrie prețul fiind de 1,2 RON/km, iar pornirea de 1 RON.

Angajați pe sector industrial

  • Industrie - 49%
  • Comerț - 15%
  • Construcții - 7,5%
  • Sănătate - 7,5%
  • Educație - 7%
  • Transport - 6,5%

Educație

thumb|right|200px|Colegiul "Gheorghe Lazăr", urmașul de azi al colegiului iezuițithumb|left|260px|Universitatea „Lucian Blaga”thumb|right|220px|Colegiul National Samuel von Brukenthal

În Sibiu se găsesc o serie de universități, instituții de nivel superior, cele mai importante fiind:

  • Universitatea "Lucian Blaga"[2]
  • Academia Trupelor de Uscat[3]
  • Universitatea Creștină "Dimitrie Cantemir", Facultatea de Geografia Turismului[4]
  • Universitatea Româno-Germană[5]
  • Universitatea "Alma Mater"
La nivel mediu,colegii,licee și grupuri școlare, cele mai prestigioase instituții din oraș sunt:

  • Colegiul Național "Gheorghe Lazăr"
  • Colegiul Național "Samuel von Brukenthal" (liceu cu predare în limba germană)[6]
  • Colegiul Pedagogic "Andrei Șaguna"
  • Colegiul Național "Octavian Goga"
  • Colegiul Agricol "D. P. Barcianu"
  • Colegiul tehnic de industrie alimentară "Terezianum"
  • Liceul de Artă
  • Liceul Teoretic "Onisifor Ghibu"
  • Liceul Teoretic "Constantin Noica"
  • Liceul Teologic Baptist "Betania"
  • Grupul Școlar Industrial Energetic
  • Grupul Școlar de Construcții și Arhitectură "Carol I"
  • Grupul Școlar Industrial de Transport CFR
  • Grupul Scolar de prelucrarea lemnului "Avram Iancu"

Cultură

În Sibiu își au sediul Teatrul Național Radu Stanca, Filarmonica de Stat Sibiu și Teatrul pentru copii și tineret Gong'.

În fiecare primăvară la Sibiu are loc Festivalul Internațional de Teatru - [7], cel mai mare festival de teatru din Sud-Estul Europei. Anual au loc și Festivalul de Artă Medievală, Festivalul de Artă Neconvențională "La Strada" și Festivalul de Jazz.Sibiul are opt centre culturale (Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Județean, Centrul Cultural Studențesc, Centrul Cultural Friederich Teutsch, Centrul Cultural al Academiei trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille et Villaine, Centrul european de poezie și dialog est-vest), Asociația Scriitorilor, Asociația Artiștilor.

Sibiul este în anul 2007 împreună cu Luxembourg Capitala Culturală Europeană - Site-ul oficial.

Statutul de Capitala Culturală Europeană, oferit orașului mai degrabă ca șansă decât ca răsplată, a reușit să stârnească ușoare controverse la nivel național, din partea unor aripi ale presei care au interpretat statutul ca pe o prezumptivă răsplată[8].

Muzee

Sibiul are un număr relativ mare de muzee, organizate în jurul a două complexe - Muzeul Național Brukenthal și Complexul Național Muzeal ASTRA:
  • Muzeul Brukenthal [9]
    • Muzeul de Istorie
    • Muzeul de Istorie a Farmaciei
    • Muzeul de Istorie Naturală
    • Muzeul de Arme și Trofee de Vanatoare
  • Muzeul ASTRA [10]
    • Muzeul de Etnografie și Artă Populară Săsească Emil Sigerus
    • Muzeul de Etnografie Universală "Franz Binder"
    • Muzeul Civilizației Transilvane "ASTRA"
    • Muzeul Tehnicii Populare (Muzeul Civilizației Populare Tradiționale "ASTRA")
De asemenea, pe lângă depoul de locomotive din Sibiu se găsește Muzeul de locomotive cu aburi.

Lăcașuri de cult

thumb|right|280px|Biserica Evanghelică Parohială thumb|right|280px|Catedrala Ortodoxă din SibiuÎn centrul orașului se găsesc o serie de lăcașuri istorice de cult:
  • Biserica Evanghelică Parohială (luterană) sec. XIV
  • Catedrala Ortodoxă 1906
  • Biserica și Complexul Ursulinelor (romano-catolică, în utilizarea greco-catolicilor) sec.XV
  • Biserica Romano-Catolică din Piața Mare 1726-1733
  • Biserica Franciscanilor de pe Strada Șelarilor (romano-catolică)
  • Biserica Reformată (calvină) 1786
  • Biserica evanghelică "Johanniskirche" 1883
  • Biserica din Groapă (ortodoxă) 1788-1789
  • Biserica dintre Brazi (ortodoxă, disputată cu greco-catolicii)
  • Capela Sfintei Cruci din Piața Gării (romano-catolică)
  • Sinagoga cultului mozaic 1888
În cele două sate de la porțile vechiului oraș, azi cartierele Turnișor și Gusterița, se află două biserici fortificate
  • Biserica evanghelică din Turnișor (luterană) sec. XIII
  • Biserica evanghelică din Gușterița (luterană) sec. XIII
La Sibiu se află sediul Mitropoliei Ortodoxe a Ardealului.

Tot la Sibiu funcționează Episcopia Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România (Biserica Luterană).

Presa

Componenta esențiala a democrației, presa este reprezentată în toate componentele sale.Cel mai important cotidian local și unul din cele mai venerabile la nivel național este Tribuna Sibiului, cotidian înființat și condus de Ioan Slavici. Telegraful Român este ziarul cu cea mai îndelungată apariție (1853) din această parte a Europei. Alături de acesta, presa scrisă mai este reprezentată printr-un mozaic de cotidiene și săptămânale. Printre ele se pot menționa Monitorul de Sibiu, Sibianul, Ziarul de Sibiu, dar și Hermannstädter Zeitung și Allgemeine Deutsche Zeitung în limba germană sau săptămânalul Szebeni Ujsag în limba maghiară. Publicații de cultură sunt Euphorion și Revista Transilvania a cărei prim număr a fost tipărit la 1868. Viața economică a județului este reflectată în prima revistă dedicată oamenilor de afaceri, Sibiu Business. Primăria Sibiu își face cunoscute știrile, dar și hotărârile Consiliului local prin ziarul cu acelasi nume... Primăria Sibiu. Pentru mica publicitate se pot consulta bisăptămânalul De toate pentru toți și Oferta de la A la Z.

Posturile TV cu sediul central în Sibiu sunt TV 9 și TV Eveniment. Alături de acestea mai sunt reprezentate posturi centrale PRO TV, Antena 1, Alpha TV. Acestea difuzează atât programe de știri și divertisment local, cât și preluări ale posturilor centrale.

Diversitatea și numărul posturilor locale de radio reflectă atât multiculturalitatea locală cât și faptul că Sibiul trăiește prin tinerii săi. Unele posturi de radio au sediu central în Sibiu cum ar fi Radio Eveniment 103,2 FM, iar altele sunt reprezentante locale ale posturilor centrale. În benzile de frecventă recepționate în Sibiu se regăsesc:

Național FM 87,8
Radio Vocea Evangheliei 89,4
Radio 21 91,1
Kiss FM 91,8
PRO FM 92,4
Radio Info PRO 94,9
Europa FM 106,2
Romantic FM 96,6

Personalități

  • Nicolaus Olahus (1493-1568), gânditor umanist, arhiepiscop romano-catolic de Estzergom, primat și regent al Ungariei
  • Samuel von Brukenthal (1721-1803), guvernator al Transilvaniei
  • David Urs de Margina (1814-1897), nobil român, purtător al Ordinului Maria Terezia
  • George Bariț (1812-1893), istoric și publicist, întemeietorul presei românești în Transilvania
  • Julius von Horst (1829-1904), general, ministru al apărării în Imperiul Austro-Ungar între 1871-1880 (în guvernele Auersperg, Stremayr și Taaffe)
  • Gustav Kapp (1831-1884), politician, deputat în Dieta Transilvaniei între 1865-1867, în Parlamentul Ungariei între 1867-1877, primar al Sibiului între 1877-1884
  • Hugo Glanz von Eicha (1848-1915), ministru al comerțului în Imperiul Austro-Ungar între 1893-1897 (în cabinetul Kasimir Badeni)
  • Arthur Arz von Straussenburg (1857-1935), general, ultimul șef al Marelui Stat Major al armatei austro-ungare
  • Emil Sigerus (1854-1947)
  • Hermann Oberth (1894-1989), pionier al tehnologiei zborului cosmic
  • Norbert von Hannenheim (1898-1945), compozitor
  • Antonie Plămădeală (1926-2005), mitropolit, membru de onoare al Academiei Romane
  • Oskar Pastior (1928-2006), scriitor
  • Gavril Dejeu (n. 1932), ministru de interne (între 1996 și 2000), avocat în Baroul Sibiu
  • Nicolae Manolescu, scriitor, președintele Uniunii Scriitorilor din România
  • Dieter Acker (n. 1940), compozitor
  • Mircea Păcurariu, profesor univ., membru corespondent al Academiei Române
  • Paul Niedermaier, profesor univ., membru corespondent al Academiei Române
  • Alexandru Lupaș, profesor univ., matematician
  • Lucian Vințan, prof. univ., membru al Academiei de Știinte Tehnice din România
  • Radu Vasile (n. 1942), prim ministru (între 1998 și 1999)
  • Andrei Codrescu (n. 1946), scriitor
  • Emil Hurezeanu (n. 1955), scriitor
  • Mircea Ivănescu, poet
  • Zeno Popovici, profesor universitar, membru al Academiei de Știinte Medicale din România
  • Dinu Giurgiu, compozitor
  • Toma Dordea, profesor, membru al Academiei Române
  • Sabina Cojocar, gimnastă
  • Klaus Johannis (n. 1959), primar

Administrație și politică

Primarul Sibiului este Klaus Johannis, președintele Formului Democratic al Germanilor din România. A fost ales primar în anul 2000 și reales în 2004 cu 88,7% din voturi.

S-a remarcat prin reamenajarea parcurilor orașului și demararea lucrărilor de reabilitare a centrului istoric. De asemenea, a reușit să înceapă lucrările la centura ocolitoare a orașului, una din cele mai stringente probleme ale urbei.

Orașe înfrățite

Stema

Stema este vechea stemă a orașului ce conține pe un blazon roșu (zidul orașului era din cărămidă roșie) trei frunze de nuferi legate între ele, ce simbolizează lacurile de pe malul Cibinului, două săbii ce se intersectează în interiorul triunghiului cu colțurile în frunzele de nuferi, ce simbolizează trecutul glorios al orașului. Tot pe blazon, în partea de sus, se găsește o coroană. Deasupra blazonului se află un zid cu 7 turnuri, ce indică cele 7 orașe săsești din Transilvania (Siebenbürgen)

Cartiere

In Sibiu exista următoarele cartiere:

De asemenea, există două zone industriale:

  • Zona Industrială Est, de-a lungul căii ferate dinspre Brașov și Râmnicu Vâlcea, la ieșirea spre Agnita
  • Zona Industrială Vest, la ieșirea spre Sebeș, în apropierea Aeroportului
Partea din Pădurea Dumbrava ocupată de Muzeul Tehnicii Populare, situată în sudul orașului, la ieșirea spre Rășinari aparține tot de Municipiul Sibiu.

Imagini

<gallery>Imagine:Tramway-sb.jpg|Tramvai - nostalgia anilor '50-'60, azi ruta Sibiu - RășinariImagine:Forumshaus.jpg|Piața Mare (Grosser Ring) - latura de nordImagine:Sb-kl-ring.jpg|Piața Mică (Kleiner Ring)Imagine:Hermannstadt-Stadtpfarrkirche zur Orgel.jpg|Orgă din Biserica Parohială EvanghelicăImagine:Pe sub casa.jpg|Pe sub casa din str. A.D. Xenopol în str. MitropolieiImagine:Stadtpfarrkirche Hermannstadt.jpg|Biserica Parohială Evanghelică văzută din Turnul PrimărieiImagine:Ursulinerkirche.jpg|Biserica Ursulinelor (Ursulinerkirche). Vedere din str. A.Iancu (Reispergasse)Imagine:Colturi ascunse.jpg|Colț ascuns după Complexul UrsulineImagine:Hallerbastei.jpg|Bastionul Haller (Hallerbastei) - Zidul Cetății - vedere de la Spitalul Clinic JudețeanImagine:Maternitatea veche.jpg|Bastionul Haller (Hallerbastei) - Maternitatea veche construită pe Zidul CetățiiImagine:Apeductul de la Sala Thalia.jpg|Str. Cetății - Sala Thalia în construcție. Apeductul de alimentare a șanțului de apărare dezgropat.Imagine:Apeductul de alimentare.jpg|Secțiune din apeductul de alimentare în jurul geamului săli ThaliaImagine:Sala Thalia 2007.jpg|Sala ThaliaImagine:Santul de apa.jpg|Zidul Cetății: Șanțul de apăImagine:Strada Centrumvirilor.jpg|Vedere din str. CentrumvirlorImagine:Turnul Scarilor.jpg|Turnul Scărilor - Sagstiege</gallery>

Note

Legături externe

Orașe în RomâniaOrașe în județul SibiuSibiuMunicipii în România


Forrás: Wikipedia Sibiu