Tărlungeni

Tărlungeni este o comună în județul Brașov, Transilvania, România. Comuna Tărlungeni este cuprinsă în teritoriul administrativ al județului Brașov, fiind amplasată în sud-estul lui și se învecinează cu teritoriile administrative ale municipiului Brașov, municipiul Săcele și comunelor Prejmer, Harman, Budila și Vama Buzăului. Comuna Tărlungeni este situată în depresiunea Bârsei, la poalele muntelui Ciucaș, la o distanță de zece kilometri de Brașov și este străbătuta de apele pârâurilor Tărlung și Zizin. Celelalte sate ale comunei sunt: Purcăreni, Cărpiniș Zizin și Tărlungeni, sat reședință de comună.

Atestarea documentară

Despre vechimea comunei Tărlungeni, din documentele cercetate <noinclude>de cine? care? </noinclude>, putem afirma că existența comunei datează din secolul al XV-lea. Originea numelui comunei se trage de la râul Tărlung, care se traverseză în partea de vest a comunei. Ca mențiune documentară putem amintii următoarele: în luna Noiembrie ziua 4, anul 1484 s-a încheiat în orașul Brașov un document în care se arată plângerea comunei Prejmer impotriva comunei Tărlungeni pentru apa râului Tărlung. Pentru solutionarea acestei probleme s-a deplasat la fața locului chiar voievodul Transilvaniei, Istvan Bathori, împreună cu judecătorul Brașovului și în fața tuturor locuitorilor din Tărlungeni și Prejmer s-a hotărât ca să fie lăsată o parte din apa Tărlungului să scurgă și pe hotarul comunei Tărlungeni pentru adăparea vitelor și pentru mori, iar restul apei să rămâne în albia veche .

Ca informații locale se știe că denumirea comunei s-ar fi luat după așezarea populației cu casele la distanțe mari unele de altele pe un teritoriu mai lung ,care s-a numit Târlă lunga și de aici s-a numit Tărlungeni. O altă afirmație primită tot din partea populației ar fi ca originea numelui comunei ar proveni din limba latină /Terra –Longa .

Sub aspect administrativ comuna a apaținut din secolul Xvlea județului Alba de Sus , nedeslipindu-se de domni feudali până în anul 1499 ,când regele Vladislav ,având încurcături bănești ,zălogește orașului Brașov în schimbul unor noi împrumuturi ,cele șapte sate Săcelene , din care făcea parte si comuna Tărlungeni , împreuna cu Apața si Crisbav și care aparțineau de cetatea Branului. Cu toate că au fost predate Brașovului, castelanul Branului ,administrează satele zălogite mai departe ,încasând dări si dijme .În anul 1650, principele Ardealului, Rakoczi Gyorgy (Gheorghe ) al II lea cedează Brașovului definitiv cetatea Branului cu cele șapte sate Săcelene până în anul 1784 când împăratul Iosif al Iilea desfințează districtul Brașovului , iar comunele din S-V trec la judetul Făgăraș, iar comunele din restul districtului printre care și Tărlungeniul, trec la județul Trei Scaune ,pentru ca șase ani mai târziu ,adică in 1970 sa revina la forma de district Brașov, in care se gasea si comuna Tărlungeni. In anul 1850 districtul Brașov desfiintandu-se, comuna a fost alipita la districtul Sibiu. In anul 1854 comuna Tărlungeni, trece din nou la districtul Brașov, care are o prefectura cu zece preturi, din care una la Sacele. Din anul 1876,comuna apartine de comitatul Brașov care are trei preturi, forma care se mentine pana in anul 1925 se formeaza cinci plasi, plasa Sacele avand sapte comune.Prin legea admnistrativa din 1930, judetul Brașov se imparte in trei plasi, din care una plasa Sacele cu 16 comune, printre care si comuna Tărlungeni. In anul 1932 plasa Sacele se mareste prin desfiintarea plasii Buzăului impartirea nefiind practica, anul următor se desfiinteaza, revenindu-se la forma veche cu 7 comune.

Din timpurile cele mai vechi, satul era locuit de tarani liberi, nefiind nici un nobil feudal in comuna. Satul facea parte din acele treisprezece sate libere, care erau date prin documentul lui Ludovic1 din 15 noiembrie 1377, orasului Brașov, cu conditia ca aceste sate sa ajute sa se cladeasca cetatea Branului. In urma acestui document, taranii din aceste treisprezece sate, au devenit iobagii cetatii, fiind obligati sa faca numai serviciul militar.

EVENIMENTE DEOSEBITE DIN ISTORIA LOCALITATII

Din documentele parohiei evanghelice din comuna Tărlungeni, reiese ca in anii 1713, 1714 si 1718 comuna a fost bântuita de ciuma, incendii si inundații.In anul 1740 a fost inundația ce-a mai mare a râului Tarlung, când strada Rachetilor azi strada Tarlungului, a fost luata de apa , precum si prima cladire a scolii din localitate.In anul 1578, la 21 iunie, a izbucnit un incendiu atât de mare, încât a nimicit jumate din sat.

In timpul revoluției din 1848 au luat parte 126 de tarani in luptele din valea Barsei. Pe teritoriul comunei, in satul Purcăreni, se afla un deal, pe varful caruia au poposit armatele rusesti,muscali in timpul revolutiei din 1848 si de atunci acest deal se numeste “Masa muscalului”. De asemenea locuitorii comunei au participat la cele patru sate ale comunei fiind ridicate monumente in cinstea eroilor cazuti la datorie.

Condiții fizico-geografice

Complexul depresionar al Bârsei, in care este așezata si aceasta comuna, a fost cândva un fund de mare, care treptat a fost umplut intr-un timp îndelungat, cu aluviuni aduse de apele ce coborau din munți. Acest fapt a făcut ca in unele parți, depresiunea Barsei sa capete si un aspect mai neted, de câmpie. Aceasta zona de câmpie se întinde pe o distanța apreciabila in jurul Carpaților de curbura.O parte a acestei câmpii o constituie si câmpia piemontana Săcele in care se încadrează sub aspect geomorfologic si relieful comunei Tărlungeni.In relieful comunei Tărlungeni distingem doua aspecte : în partea sudica a comunei este o zona de contact dintre câmpia piemontana si masa orogenica. Comuna este așezata tocmai in aceasta arie geografica de legătura, delimitata in mod evident de râul Tarlung. Aceasta zona ce contact dintre câmpie si munte, care nu depaseste 700 m inaltime, este formata din roci care nu rezista prea mult agenților externi, care sunt conglomeratele, gresiile, marnele. Cu cat ne îndepărtam de aceasta zona ,relieful comunei devine mai neted si mai lin, caracteristic aspectului piemontan, cu o înclinare ușoara si o altitudine medie de 600 m ( intre 640 m si 520 m), aceasta este a doua forma de relief ce caracterizează geografic comuna Tărlungeni.Câmpia piemontana a comunei Tărlungeni, se întinde pana la limita nordica a acestei comune, înspre Prejmer, Harman si Sampetru. In zona de campie formata din depunerea din depunerea mai multor generații din conuri de dejecție, apa se gaseste la o adâncime foarte mare din cauza straturilor dese de depuneri aluvionare permiabile.In comuna, care este așezata in zona de contact a câmpiei cu muntele, apa este la o adâncime mai mica.

Tipuri de soluri

Solurile existente in trupul comunei Tărlungeni se pot grupa in patru unitati de sol si anume:
  • sol brun de pădure-cu textura luto-nisipoasa, cu adâncimea orizontului A de circa 25 cm, Ph 6.30, humus intre 6.20-4.90%,adancimea apei freatice peste 5m.
  • sol brun de pădure- slab pozdolit, pseudogleizat, textura luto-nisipoasa, orizontului A de circa 25cm, humus intre 4.07-1.40% apa freatica la peste 5m adâncime, ocupa partea nordica a teritoriului.
  • sol brun-galbui- cu textura luto-nisipoasa, orizontul A de 20 cm, humus intre 5.37-1.77 % reacția slaba acida , Ph-ul fiind 6, cu apa freatica la peste 5m adâncime , ocupa partea superioara a dealului Tărlungeni.
  • sol cu schelet de gresii marmoase cu textura lutoasa , orizontul A de 15 cm, ocupând pante mai mari ale teritoriului.

Clima

Clima este in general umeda si rece, temperatura medie anuala fiind de 7.8°C iar nivelul precipitațiilor anuale este de 747 mm. Temperatura este mai scăzuta in luna Februarie de-27°C si temperatura este mai ridicata in luna August de +32.7°C.Precipitațiile minime in luna Februarie 29.6 mm si maxime in iunie 124.8 mm.Grosimea stratului de zăpada a variat intre 3 si 33 cm. Cel mai timpuriu inghet este la 21 septembrie si cel mai târziu la 24 mai. Brumele cad destul de timpuriu toamna si destul de târziu primăvara ca rezultat al curenților reci de pe valea tarlungului.Vânturile bat mai mult primăvara, mai ales din direcția vest.

Suprafața

Suprafața totala a comunei este de 13566 ha din care 384 ha intravilan si 13182 ha extravilan, comuna fiind a doua ca mărime din județ.

Resurse ale subsolului

Comuna Tărlungeni dispune de resurse naturale, care in momentul de fata nu sunt suficient exploatate si anume: apele minerale carbogazoase si sărate, argila pentru cărămida si țigla, nisip si pietriș din albia celor doua parauri necesare in construcție.

Populația

Populația totală in 1999-7008 din care 2908 romani, 2100 maghiari, 2000 rromi, dintre care:
  • Bărbați - 3425
  • Femei - 3583

Evoluția numerică a populației

In cadrul comunei Tărlungeni se disting trei perioade diferite: prima perioada catre ani 1950-1960 o a doua intre 1960-1990 și o a treia după 1990:

  • Prima perioada este marcata de cele doua ocupații de baza: cultivarea terenului si creșterea animalelor cu câteva activitati secundare acestora si care denota o stabilitate a populației in zona, cu o creștere demografica constanta.
  • In a doua perioada, cea colectivista prin pierderea dreptului de proprietate asupra terenului, se constata o migrare masiva a populației către zonele urbane ale
Județului si chiar ale tarii. Este perioada cea mai dificila, când generațiile tinere se pregătesc numai pentru industrie, cu intenția stabiliri domiciliului in orase , iar in comuna Tărlungeni se înregistrează o scădere treptata a populației cu domiciliul stabil.

  • In a treia perioada prin dezvoltarea unor inteprinderi mici si mijloci si reconstituirea dreptului de proprietate ,se constata un fenomen invers. Muncitorii nu mai fac naveta din comuna spre orașe, ci invers, o serie de muncitori din Brașov sau Sacele făcând naveta spre comuna.
Au venit in localitate după 1989 aproximativ 300 de persoane si au plecat din localitate după 1989 aproximativ 100 de persoane.

Religie

Pe teritoriul comunei se gasesc 4 biserici ortodoxe, trei biserici evangheliste si o biserica romano-catolica.Ponderea credinciosilor este urmatoarea:
  • ortodocși 50%
  • protestanti 30%
  • alte rituri 20%

Economia

Producția în comună este diversificata de la ouă, păsări și produse agricole, până la apă minerală, pâine și produse de panificație, spirt, cuie, fierăstraie și mașini agricole, cherestea și produse rezultate din prelucrarea lemnului, cărămida, bolțari și alte materiale de construcții. Pe raza comunei își au sediul și firme mixte romano-ungare, finlandeze și se obțin produse sub licență, competive pe plan mondial.

Numărul unitățillor economice ce activează pe teritoriul comunei este de 101 dintre care 100 particulare și una de stat.

Instituții financiar-bancare

Pe raza comunei își desfășoară activitatea o singură instituție financiar-bancară, și anume, C.E.C.-ul.

Construcții

Numărul total de locuințe este de 2711 .
  • număr camerelor de locuit, aproximativ 8235
  • suprafața locuibilă aproximativ 98 820 mp
Principalele materiale de construcții folosite sunt: cărămida, bolțarii și lemnul. Ca regim de înălțime marea majoritate a caselor sunt construite cu parter iar cu un etaj, aproximativ 20.Numarul gospodariilor dotate cu instalatii sanitare este de aproximativ 1200.Ponderea locuințelor realizate din materiale durabile este de aproximativ 70%.Marea majoritate a caselor sunt construite înainte de 1970, iar ponderea celor constituie după 1970 este urmatoarea:
  • 1970-1989 este de 10%
  • 1990-1994 este de 70%
  • 1995-1999 este de 20%

Gospodării

Numărul total de gospodarii in comuna este de 2600 din care1800 care dețin terenuri agricole si 800 care nu dețin terenuri.

Agroturism

In anul 1992 prin grija comisiei agroturismul montan au fost inventariate si atestate o serie de locuințe din comuna Tărlungeni care ar putea sa intre in circuitul turismului montan. Cele peste 40 de gospodarii care au fost atestate atunci cu clasa A reprezintă un număr modest fata de posibilitatile reale din comuna. La o inventariere sumara făcuta de un colectiv al primăriei Tărlungeni, numărul acestor gospodarii ar putea ușor sa depaseasca 200. Important este ca aceste gospodarii sau aceasta modalitate de turism posibil in comuna sa fie cunoscuta in tara sau peste hotare, menționam ca pana in anul 1948,in satul Zizin, in preajma surselor de apa minerala se practica aceasta forma de turism, care a dispărut după distrugerea băilor cu apa rece.

Pe teritoriul comunei si anume in satul Purcăreni isi desfasoara o activitate o asociație de turism “Copacul bucuriei “ din cadrul rețelei de turism “Operation Villages Roumains” prin care un număr important de gospodarii practica agroturismului. Aceasta activitate a adus locuitorilor din zona posibilitatea valorificării produselor agricole obținute in gospodăria proprie si obținerea unor venituri suplimentare. Numărul gospodăriilor atestate de către aceasta asociație este de 30.

In anul 1999 au beneficiat de servicii agroturistice aproximativ 450 de persoane din care 430 turiști străini.

Comunicații

S-a dat in folosință centrala telefonică automată modernă cu fire optice care sa asigure serviciile telefonice la aproximativ 600 de abonati.
  • Cea mai apropiata statie CFR este la 5 km in comuna Budila.
  • Distanța față de centrul de comună este de 1 km iar față de orașul Brașov de 12 km .
  • Lungimea șoselelor este de 40km din care asfaltate 7 km .

Electrificare

Pe teritoriul comunei mai sunt încă circa 50 de gospodării neelectrificate .

AGRICULTURA

Înainte de 1989 era in totalitate cooperativizata, pe teritoriul comunei desfasurandu-se activitatea C.A.P. Tărlungeni si C.A.P. Purcăreni.

Surafața agricolă

Suprafața totala a comunei este de 13566 ha din care 384 ha intravilan și 13182 extravilan, suprafața agricola a comunei este de 6601 ha din care:
  • arabil-2284 ha
  • fanete -2593 ha
  • pasuni-1724ha
  • paduri-5251ha
  • altele-627ha
  • neproductiv
Terenurile agricole de pe teritoriul comunei se încadrează in următoarele clase de fertilitate:
  • clasa a treia a 75%
  • clasa a patra 25%

Zootehnia

Efectivele de animale de pe teritoriul comunei au urmat in ultimi ani o curba descendenta, datorită preurilor mici de valorificare ale produselor obținute de la acestea.

Pășuni și fânțe

Comuna dispune de o suprafata insenata de fanete si pasuni. Fanetele sunt folosite de crescatorii de animale, dar o parte din acestea sau impadurit nemaiind intretinute de propietari. In general cei care nu mai detin animale le inchiriaza celor interesati de obtinerea de furaje.Pasunile sunt inchiriate de catre Primarie proprietarilor de stani, care se stabilesc printr-o sedinta comunala, in functie de ofertele pe care acestia le fac crescatorilor de animale. Fiecare sat detine un islaz comunal pe care pasuneaza animalele care nu sunt date la stana. In ultimi ani aceste pasuni comunale nu au mai fost intretinute corespunzator, motiv pentru care si calitatea si cantitatea de iarba sunt necorespunzatoare.

INVĂȚĂMÂNTUL

In momentul de fata in comuna Tărlungeni functioneaza patru scoli scoli generale si patru gradinite. In satele Purcăreni,Zizin si Tărlungeni scolile generale sunt de opt clase iar in Carpiniș de patru clase, cu mentiunea ca in Purcăreni, Zizin si Tărlungeni invatamantul se desfasoara in paralel si in limba romana si in cea maghiara.In perioada de pana in anul 1989 in localul scolii generale din Tărlungeni a functionat si prima treapta de3 liceu, adica invatamantul general de zece clase.Pe teritoriul comunei, in localitatea Zizin isi desfasoara activitatea o tabara scolara cu o capacitate de 200 de paturi.Populatia scoalara in:
  • scoala primara-519
  • gimnaziu-406
  • liceu-80
  • scoala profesionala-100
  • postliceala-15
  • facultati-10
Cadre ce activează in invatamant:
  • titulari – total –41(23 navetisti)
  • suplinitori-total-20
    • din care navetisti-11
    • din care cu studii superioare-7

SANATATEA

Activitatea medicala este asigurata in momentul de fata prin cele trei dispensare medicale din Tărlungeni, Zizin si Purcăreni unde activeaza urmatoarele cadre medicale:
  • cu studii superioare-8-din care navetisti-2
  • cu studii medii-8

CULTURA SI ARTA

Comuna Tărlungeni face parte din Șapte Sate și prin extindere din Țara Bârsei ,Teritoriu care alături de zona Branului ,a Făgărașului și a Sibiului erau denumite ’’mocănești ’’

În activitatea de zi cu zi nu se mai păstrează portul tradițional , mocănesc și ceangăiesc ,acestea mai putând fi văzute numai cu ocazia anumitor sărbători ,când atât tinerii cât și bătrinii îmbracă hainele tradiționale .Această abandonare a portului local (mocănesc ) se datorește faptului că încă din perioada primului război mondial ,o parte din locuitorii comunei au plecat în țară ,adică în vechiul regat ,unde s-au îndeletnicit cu diferite munci : birjari în București, căruțași pe dubițele de pâine ,iar o parte din ei se duceau ca baci și ciobani la turmele de oi din Dobrogea și Muntenia, unde prin forța împrejurărilor au abandonat portul mocănesc care reclama mai multă îngrijire și astfel au îmbrăcat costume din stofe de diferite culori , închise .Cele doua etni care traiesc si se impaca bine de sute de ani, romani si maghiari, au reprezentative in momentul de fata dintre dansurile populare, calusarul si biricza.De cand caminele culturale nu mai sunt conduse de directori cu norma intrreaga si activitatea culturala a scazut. In momentul de fata in comuna Tărlungeni functioneaza un singur camin cultural, cu director retribuit in satul resedinta de comuna, cele din Purcăreni si Carpiniș fiind conduse de persoane retribuite cu indemnizatie iar cel din Zizin a intrat prin hotarare judecatoreasca in daministrarea bisericii evangheliste.In acest moment sincurele activitati culturale care se desfasoara in cele patru camine culturale sunt nuntile, balurile si alte mese festive si din cand in cand cate o proiectie de film, o adunare politica sau sedinte evanghelice facute de misionari baptisti.

In caminul cultural Tărlungeni isi desfasoara activitatea si biblioteca comunala cu orar intre 8-15 cu un numar de12000 de volume si 700 de cititori.

TARGURI, EXPOZITII

Pe teritoriul comunei isi desfasoara activitatea in fiecare sambata si duminica cel mai mare târg auto din județ ,care aduce venituri importante bugetului local . De asemenea ,în fiecare duminica are loc târgul de animale , unde pe lângă animale se vând și se cumpără și alte produse agricole .

OBICEIURI DEOSEBITE, TRADIȚII

Dintre activitățile din gospodăriile locale , au mai rămas cele legate de sărbătorile religioase și anume : vopsitul și încondeiatul ouălor ,cetele de colindători de Crăciun și Anul Nou și Balul Bisericilor .O dată cu apariția Legii arendei ,fermierii interesați de suprafețe mai mari de teren, le pot arenda de la proprietari într –un cadru legal în schimbul banilor sau produselor agricole pe care le stabilesc prin contractul de arendare .

În ceea ce privește organizarea stânelor acesta se stabilesc printr-o adunare cetățenească la care participă toți crescătorii de animale și unde ciobanii fac oferte pentru perioada 1 Mai – 30 Noiembrie , stabilindu-se cantitatea de brânză ,plata pentru fiecare animal ,momentul montei . În funcție de ofertele făcute crescătorii de animale stabilesc la care dintre ciobani încredințează animalele . În acest an au fost 19 stâne din care 13 pe pășuni și 6 pe fânețe. Urcatul la munte se face între 30 Aprilie –5 Mai, când ciobanii adună animalele la marginea fiecărei localități . Tunsul oilor se face în perioada 20Martie – 3 Aprilie de proprietari sau pe 20 Mai de ciobani. Măsura laptelui se face în 10 Iulie când proprietarii merg de seara la stână iar animalele nu se mulg seara ci numai dimineața . În funcție de cantitatea mulsă se stabilește cantitatea de 4 kg brânză de burduf pentru o vacă și 6 kg brânză de burduf si un kg urdă pe oaie .Alesul oilor se face pe 30 Noiembrie când ciobanii le aduc în sat și proprietarii le recunosc după semnele particulare făcute de fiecare ,în caz de oaie pierdută fără semn ,proprietarul este despăgubit cu altă oaie sau cu valoarea oii . Alesul vacilor se face între 31 Octombrie –1 Noiembrie .

Stâna este construită în general din lemn de brad ,acoperită cu carton asfaltat peste care se pune cetină de brad . Are un compartiment unde se fierbe zerul și ciobanii fac mâncarea ,un compartiment de prelucrare a brânzei și a cașului și un compartiment de păstrare .Acesta din urmă se sapă la 50cm pentru a se asigura o temperatură mai scăzută . Animalele se țin pe timpul nopții în coșare și se mulg în țarcul numit stungă ,format din coșare de brad și comarnic .Acesta din urmă este format din scândură de brad și o platformă de scândură . Oile se mulg în găleți de lemn de trei ori pe zi .Laptele se fierbe în cazane de alamă și se prelucrează într-un ciubăr de lemn .După ce se încheagă laptele ,cașul se ridică într-o pânză ,în crintă după care yerul se pune la fiert și se obține urda care se mestecă cu lopețică numită botic .Urda se ia și se pune în zăgârne – plase de tifon .

UNITATI DE MASURA LOCALE

In prezent se folosesc ca unitati de masura: mp,ha, mc, kg,t, iar dintre unitatile de masura mai vechi amintim: iugarul(5755mp),stanjenul(3,6mp), ferdela(20Lsau 12kg).

RADIO-TV, PRESA

Numarul abonatilor radio-tv este de aproximativ 1800, o parte din acestia beneficiind si de serviciile unei asociatii de club tv. Principalele ziare la care sunt abonati cititorii sunt :Gazeta de Transilvania, Expres, Buna-Ziua Brașov, Monitorul, Evenimentul, Adevarul, Brassoi Lapok.

CONDITII ECOLOGICE

In prezent probleme cu poluarea nu sunt, nefiind dezvoltata o industrie pluanta. Probleme sunt la Complexul Avicola, care uneori polueaza aerul cu mirosul specific si cu albia celor doua pârâuri care mai ales vara, sunt poluate prin spălarea autoturismelor și a covoarelor de către așa-zișii “turisti” Brașoveni.

O problema legata de mediu o reprezinta indepartarea si depozitarea rezidurilor menajere din gospodariile populatiei. S-au stabilit perimetrele pentru amlasarea rampelor de gunoi in preajma fiecarei localitati dar vechea mentalitate ii impinge pe sateni sa depoziteze gunoaiele tot in albiile paraurilor.Obiectivele pe termen mediu si lung sunt dezvoltarea serviciului de gospodarie comunala si terminarea canalizarii pentru toata comuna.Pe teritoriul comunei sunt 5 ha de teren afectate de eroziuni.

POSIBILITATI DE DEZVOLTARE

Comuna Tărlungeni este una dintre cele mai frumoase comune din judet.Pe raza ei se afla si culmi semete de munti(Ciucas,Piatra Laptelui si tesla) si dealuri cu fanete si pasuni, dar si ses in depresiunea Barsei.Flora este specifica zonei de deal si montane, cu trecere de la stejar si fag la conifere si chiar jnepenis, iar fauna in afara celei obisnuite, domestice, cuprinde si o bogata fauna cinegetica reprezentata prin caprioare, cerbi, veverite, pisici salbatice, vulpi, lupi, ursi, porci, mistreti.Traseele turistice existente dar deteriorate, ar putea fi refacute mai ales pe:Valea Zizinului, Valea Dungului, Poiana Teslei, Cabana Babarunca ,Cabana Rentea, Piatra Mare;Valea Zizinului, Valea Dalghiului, Piatra Dudului, Varful Ciucas, Cabana Ciucas; valea Zizinului, Valea Dalghiului, Plaiul Domnesc,Varful Ciucas, Cabana Ciucas, Muntele Rosu, statiunea Cheia.Dar trasee turistice sunt acesibile si cele din preajma Brașovului si Sacele, unde se poate ajunge cu autobuzul in maxim 30min.Toate aceste bogatii baturale pot fii exploatate eficient prin dezvoltarea retelei agroturistice care ar aduce venituri suplimentare insemnate locuitorilor din zona.

Alte obiective avute in vedere de catre administratie sunt:

  • extinderea extravilanului localitatii, parcelarea terenului aflat in administrarea Consiliului local si licitarea parcelelor in vederea concesionarii pentru constructia de noi locuinte:
  • introducerea gazului metan in locaitate, proiect aprobat de catre organele judetene
  • modernizarea unui numar cat mai mare de kilometri de drum comunal
  • instalarea unei centrale automate telefonice
  • dezvoltarea unui serviciu de salubrizare, care sa asigure ridicarea,transportul si depozitarea in rampele special amenajate a gunoaielor menajere rezultate din gospodariile populatiei
  • finalizarea lucrarilor de canalizare, cand si apa fecaloid-menajera, din gospodariile populatiei nu va mai fi deversata pe unde se apuca si nu se va mai infiltra in panza de apa freatica, ci va fi eliberata din statia de epurare.
  • dezvoltarea retelei propi de transport calatori.
In ceea ce priveste agricultura principalele obiective sunt:
  • finalizarea aplicarii Legii 18/1991, deci a eliberari in totalitate a titlurilor de propietate asupra terenuliu agricol si aplicarea Legii 1/2000
  • constituirea de asociatii si alte fome de cooperare care sa apere interesele producatorilor.
  • modernizarea targului de animale si infiintarea unei piete locale
  • actiuni de intretinere a pasunilor, defrisarea celor impadurite, curatarea si supraansamantarea.

PROBLEMATICA MUNCII DE POLIȚIE

Din anaiza datelor statistice ale ultimilor ani se evidentiaza o intensificare continua a fenomenului infractional in anumite domenii de activitate, cea mai mare pondere inregistrand infractiunile silvice, furturile dar si cele privitoare la integritatea corporala a persoanelor.

Politistii Postului de Politie Tărlungeni si-au canalizat permanent eforturile spre manifestarea, in toate imprejurarile, a unui spirit de politie , solicitudine devotament fata de cetatean si valorile pe care le apara, perseverenta competenta profesionala demnitate cultivarea spiritului de dreptate si adevar, spirit de sacrificiu si responsabilitate in vederea indepliniri cu promtitudine si la un nivel calitativ superior a sarcinilor incredintate.

Datoria implicarii permanente a cadrelor de politie din com. Tărlungeni in combaterea flagelului infractional cat si prin colaborare cu alte institutii ale statului si cu celelalte unitati de politie din vecinatate sa reusit depistarea si tragerea la raspundere penala a majoritatii persoanelor vinovate.

Climatul de siguranta politica al cetatenilor de pe raza comunei Tărlungeni cat si a fenomenului infractional depind in mare masura de activitatile specifice de provenire si combatere infractionala a populatiei, prelucrari de acte normative si cazuri concrete, locale de incalcare ale legii in cartierele de rromi, in cele patru școli generale din comuna, dar si in mediul ciobanilor etc.

De asemenea este imperior necesara o pregatire profesionala corespunzatoare si o perfectionare continua a acesteia, dar si asigurarea unei baze logistice necesare desfasurari unei activitati poliționești performante.

Concluzionăm ca prin ansamblul de măsuri ce vor fi luate cât si printr-o direcționare justă a activitatii viitoare, bazată pe cunoaștere permanentă a fenomenului infracțional, cetatenii comunei Tărlungeni vor avea climatul de siguranță si protecție necesare si specifice unui stat de drept.

Vezi și

  • Ceangăi
Localități în județul Brașov
Forrás: Wikipedia Tărlungeni,_Brașov

Foto din regiune

Szejkefürdő
Upload foto!